ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1248/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Reclamanta O.M. în nume propriu și ca reprezentantă

a Ligii A.F.A.F. din România a chemat în judecată Guvernul României, Radioteleviziunea

Română și I.R.E. Dâmbovița, solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâții

să dispună anularea H.G. nr. 185 și nr. 186/2003 precum și a H.G. nr. 977 și

nr. 978/2003, privind plata taxei radio-tv.

Precizându-și ulterior

acțiunea, reclamanta a cerut introducerea în cauză în calitate de pârâtă și a Radiodifuziunii

Române.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a arătat că prin actele normative a căror anulare o solicită s-a instituit

obligativitatea taxei radio-tv pentru toate persoanele juridice chiar dacă nu posedă

radio-tv, această măsură încălcând dispozițiile art. 48 din Constituția României

precum și art. 1 și 2 din Convenția Internațională pentru Apărarea Drepturilor Omului.

A mai susținut și că față

de Decizia Curții Constituționale nr. 297/2004, hotărârile de Guvern menționate

în acțiunea introductivă de instanță sunt nule de drept.

Prin sentința civilă

nr. 67 din 12 aprilie 2007, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ a dispus respingerea excepției lipsei calității procesuale active

a reclamantelor și pe fond respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulată de reclamantele

O.M. și Liga A.F. Târgoviște.

Prin încheierea de ședință

din camera de consiliu, din data de 7 iunie 2007, Curtea de Apel Ploiești, secția

comercială și de contencios, administrativ și fiscal, a admis cererea de îndreptare

a erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței nr. 67 din 12 aprilie 2007

pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, cerere formulată de petenta O.M., dispunând

îndreptarea erorii materiale în sensul că în dispozitivul sentinței nr. 67 din 12

aprilie 2007 se va înscrie „Respinge acțiunea ca rămasă fără obiect”.

Nemulțumită de soluția

pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, reclamanta O.M. a formulat recurs atât împotriva

deciziei civile nr. 67 din 12 aprilie 2007 cât și împotriva încheierii pronunțată

de această instanță, în camera de Consiliu, la data de 7 iunie 2007.

La rândul său, reclamanta

Liga A.F. Târgoviște a promovat recurs împotriva încheierii pronunțate în Camera

de Consiliu, la data de 7 iunie 2007 de Curtea de Apel Ploiești- Secția comercială

și de contencios administrativ și fiscal.

Prin decizia nr. 331 din

30 ianuarie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios, administrativ

și fiscal, a respins recursul declarat de O.M. împotriva sentinței civile nr. 67

din 12 aprilie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios,

administrativ și fiscal, ca nefondat.

A respins recursul declarat

de O.M. și Liga A.F. Târgoviște împotriva încheierii pronunțată în camera de consiliu

la data de 7 iunie 2007 de către Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de

contencios, administrativ și fiscal, ca nefondat.

Pentru a fi pronunțată

această soluție, s-a reținut că în cauză, la termenul de judecată în fond, atât

prin notele scrise formulate cât și oral prin mandatar, reclamantele au solicitat

respingerea acțiunii ca rămasă fără obiect.

Așa fiind, și având în

vedere principiul disponibilității părților, în mod corect instanța a dispus respingerea

acțiunii ca rămasă fără obiect.

Deși în dispozitivul deciziei

s-a menționat că instanța respinge acțiunea ca neîntemeiată, prin admiterea cererii

de îndreptare a erorii materiale prin încheierea din 7 mai 2007 această greșeală

a fost înlăturată, astfel că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală.

Împotriva deciziei sus

menționate a formulat cerere de revizuire O.M.

În motivarea cererii,

revizuienta a susținut că decizia atacată contravine art. 322 alin. (1) și (2) C.

proc. civ., arătând că nu se poate aduce la îndeplinire conținutul dispoziției potrivnice.

S-a solicitat admiterea

cererii de revizuire și trimiterea dosarului la Curtea de Apel Ploiești pentru reformularea

dispozitivului sentinței și pentru ca aceasta să poată fi adusă la îndeplinire.

Din analiza actelor dosarului

și a normelor juridice incidente în cauză, se constată că prezenta cerere de revizuire

este nefondată.

Se reține că în cauză

nu sunt îndeplinite condițiile art. 322 pct. 1 și 2 din C. proc. civ., invocate

de revizuientă.

Prin decizia Înaltei Curți

de Casație și Justiție, secția de contencios, administrativ și fiscal, atacată cu

cerere de revizuire de O.M., recursul declarat de aceasta a fost respins ca nefondat,

fără ca dispozitivul deciziei să cuprindă dispoziții potrivnice, ce nu pot fi aduse

la îndeplinire și reținându-se și faptul că sentința Curții de Apel Ploiești este

legală și temeinică.

Pe de altă parte, unicul

motiv de recurs privea soluția de respingere a acțiunii ca rămasă fără obiect și

acest motiv a fost analizat de către instanța de recurs.

Având în vedere considerentele

prezentate, se impune respingerea cererii de revizuire formulată de O.M., ca fiind

neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire

formulată de O.M. împotriva deciziei nr. 331 din 30 ianuarie 2008 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție, secția de contencios, administrativ și fiscal, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 25 martie 2008.