ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2429/2012

Asupra recursului de față: Analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1.2. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția de contencios administrative și fiscal, reclamanții G.I. și D.D.S. au chemat în judecată Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.) și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (A.N.R.P.), solicitând obligarea pârâtelor ca în termen de 30 de zile de la data pronunțării hotărârii să procedeze la: - numirea unui expert evaluator și trimiterea dosarului nr. 5581/CC/2005 la un evaluator acreditat de către A.N.R.P. în vederea întocmirii unui raport de evaluare potrivit art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005; - soluționarea dosarului nr. 5581/CC/2005 prin emiterea Titlului de Despăgubire în cuantumul stabilit prin raportul de evaluare.

- amendarea conducătorului pârâtelor pentru tergiversare și refuzul de a soluționa dosarele de despăgubire, cu amenda legală de 20% din salariul minim brut pe economie, pentru fiecare zi de întârziere, în cazul expirării termenului de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la momentul îndeplinirii obligațiilor ce revin pârâtelor, conform prev. art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au arătat că în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, și ale Titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a emis Dispoziția nr. 2856 din 17 noiembrie 2005 în favoarea lui M.R.C.

(în prezent decedat), prin art. 2 al acestei dispoziții propunând acordarea de despăgubiri pentru terenul situat în Cluj-Napoca. Urmare a acestui fapt, pârâta avea obligația să soluționeze dosarul de despăgubiri înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor sub nr. 21006/CC încă din anul 2005, adică de peste 6 ani. Reclamanții au comunicat pârâtei mai multe solicitări de soluționare, însă fără vreun rezultat concret. Prin întâmpinarea formulată, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Autoritatea Națională pentru Stabilirea Proprietăților a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, deoarece emiterea titlului de despăgubiri este în competența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

1.2. Hotărârea primei instanțe. Prin sentința nr. 523 din 4 octombrie 2011, Curtea de Apel Cluj, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. A admis în parte, acțiunea formulată de reclamanții G.I. și D.D.S. împotriva pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și în consecință; - a obligat pârâta ca în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței să numească un expert evaluator în vederea evaluării imobilului ce face obiectul Dispoziției Primarului Municipiului Cluj-Napoca nr. 2856 din 17 noiembrie 2005 și a dosarului nr. 5581/CC/2005 și să soluționeze dosarul nr. 5581/CC/2005 prin emiterea Titlului de despăgubire în cuantumul stabilit prin raportul de evaluare.

A respins capătul de cerere privind amendarea conducătorului pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele considerente: În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, Curtea a reținut că această pârâtă nu are calitate procesuală pasivă, având în vedere că obiectul cererii constă în verificarea legalității și temeiniciei refuzului soluționării dosarului, respectiv a emiterii titlului de despăgubire iar prevederile Legii nr. 247/2005, Titlul VII dau în competența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor aceste atribuții. Pe fondul cererii de chemare în judecată, prima instanță a constatat că susținerile reclamanților cu privire la nesoluționare în termen a cererii de numire a evaluatorului și emiterea titlului de despăgubire sunt întemeiate.

Astfel prin dispoziția Primarului Cluj-Napoca nr. 2856 din 17 noiembrie 2005 s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru terenul situat în Cluj-Napoca, Pășune la „Dealul Gol", înscris inițial în CF 2615 în favoarea d-lui M.R.C., dom. în Cluj-Napoca. Dosarul de despăgubiri a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor sub nr. 5581/CC din anul 2005. Procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor sunt reglementate de art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005. Curtea a constatat că de la solicitarea adresată autorității îndrituite au trecut aproape cinci ani și cererea nu a fost rezolvată urmare a modului defectuos, a justificărilor nerelevante fundamentate pe complexitate, din această perspectivă refuzul neputând fi considerat unul justificat.

A reținut prima instanță, că a statua altfel și a admite teza indusă de pârâtă înseamnă a omite disp. art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului precum și disp. art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție. În consecință, autoritatea pârâtă a încălcat dreptul la soluționare în termen rezonabil, garanție a unui proces echitabil, care trebuie să fie prezent nu doar în cazul procedurii de contencios ci și în procedura prealabilă, întrucât durata procedurii trebuie să includă și întârzierile imputabile autorităților administrative când, fără intervenția acestora nu se poate asigura realizarea dreptului recunoscut de lege. Curtea a respins capătul de cerere privind amendarea conducătorului unității pârâte, deoarece art. 24 din Legea nr. 554/2004 condiționează aplicarea amenzii de neexecutarea unei hotărâri irevocabile, iar autoritatea obligată printr-o astfel de hotărâre nu o pune în executare, fapt ce nu există în speța de față.

I.3. Recursul declarat în cauză. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Recurenta a susținut în esență că în mod netemeinic și nelegal prima instanță a obligata pârâta să emită titlul de despăgubire în termen de 30 de zile de la data întocmirii raportului de evaluare, dat fiind că prin H.G.

nr. 527/2006 prin care a fost aprobat contractul cadru și onorariile maximale acordate evaluatorilor autorizați, persoane fizice sau juridice, în vederea efectuării raportului de evaluare a imobilelor conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005 este stabilit un termen de executare a evaluării de 20 zile de la data primirii dosarului, ulterior raportul de evaluare fiind comunicat persoanelor îndreptățite, care pot formula obiecțiuni, cu răspuns la obiecțiuni din partea evaluatorului, astfel că termenul de 30 de zile nu poate fi respectat. Pe fondul cererii de chemare în judecată, recurenta pârâtă a arătat că a fost respectată procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005, art. 16, care prevede mai multe etape, în speță fiind parcursă etapa transmiterii și a înregistrării dosarelor, etapa analizării dosarului, urmând a se atribui un evaluator pentru efectuarea evaluării, în următoarea ședință a Comisiei Centrale.

Recurenta pârâtă a mai susținut că în mod netemeinic și nelegal prima instanță a reținut că nu a fost respectat termenul rezonabil, având în vedere că Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie de termen rezonabil ține cont de complexitatea cauzei, conduita reclamantului și cea a autorităților competente. II. Considerentele înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin dispoziția Primarului Municipiului Cluj-Napoca nr. 2856 din 17 noiembrie 2005 s-a propus acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, Titlul VII din Legea nr. 247/2005, pentru terenul situat în Cluj-Napoca, înscris inițial în CF 2615. Dosarul a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor sub nr. 21006/CC din anul 2005. Legea nr. 247/2005 stabilește procedura administrativă și etapele din cadrul acesteia care trebuie parcurse în vederea emiterii unei decizii de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, reprezentând titlul de despăgubire.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 247/2005 deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Dispozițiile autorităților administrației publice locale vor fi centralizate pe județe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de referatul conținând avizul de legalitate al instituției prefectului, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta. Deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele prevăzute la alin. (2) vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii, în compensare, total sau parțial, a unor alte bunuri sau servicii disponibile, deținute de entitatea învestită cu soluționarea notificării.

Alin. (3) al aceluiași articol prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Biroul Central va proceda la predarea, pe bază de proces-verbal de predare-primire, către Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentațiilor depuse de către titularii deciziilor/dispozițiilor motivate prin care s-a stabilit ca măsură reparatorie acordarea de titluri de valoare nominală și care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură.

Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare. După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate și va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire. Legiuitorul a menționat în mod detaliat și procedura care urmează după efectuarea raportului de evaluare de către evaluatorul numit.

În mod expres în art. 16 alin. (7) al acestui act normativ se menționează că în baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare. În alin. (8) se arată că dispozițiile alin. (1) - (2) și (7) reglementează procedura de emitere a titlului de despăgubire se aplică în mod corespunzător și deciziilor/ ordinelor emise în temeiul art. 6 alin. (4) și art. 31 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, în care s-au consemnat/propus sume care urmează a se acorda ca despăgubire. În cazul prevăzut la alin. (8), titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurența sumei reprezentând cuantumul despăgubirilor consemnate /propuse, actualizate cu indicele de inflație.

În cauză s-a efectuat verificarea legalității măsurii de respingere a cererii de restituire în natură. Recurenta a invocat în apărarea sa împrejurarea că soluționarea dosarelor privind acordarea despăgubirilor se face în virtutea declanșării procedurii de soluționare prevăzută de Titlul VII al Legii nr. 247/2005, avându-se în vedere ordinea de înregistrare a dosarelor, astfel cum s-a statuat în decizia nr. 2815/2008 emisă de Comisia Centrală, însă aceasta avea obligația de a trimite dosarul unui evaluator sau societății de evaluare desemnate. Omisiunea legiuitorului de a stabili un termen în interiorul căruia să se deruleze fiecare etapă din procedura administrativă pentru acordarea despăgubirilor statuată de Legea nr. 247/2005 nu poate conduce la ideea ca autoritatea publică să determine ea însăși acest interval de timp printr-un criteriu aleatoriu.

Soluționarea unei cauze într-un termen rezonabil reprezintă o garanție instituită de art. 6 din C.E.D.O., garanție ce privește, în cauzele de natură civilă, nu numai desfășurarea procedurii în fața instanței de judecată, dar și procedura preliminară de natură administrativă atunci când sesizarea unei jurisdicții este condiționată în prealabil de parcurgerea acestei proceduri. Doctrina europeană a arătat că noțiunea de „termen rezonabil" este o noțiune relativă, care nu poate fi definită după criterii stricte. Dreptul de a fi ascultat într-un „termen rezonabil" trebuie apreciat într-o dublă manieră, respectiv în mod global și în mod concret. Curtea de la Strasbourg a avut ocazia să fixeze cele două momente care trebuie luate în considerare pentru a determina durata unei proceduri, respectiv caracterul său rezonabil sau nerezonabil.

Aprecierea se face asupra ansamblului procedurii, adică asupra întregului proces, în toate fazele sale, ceea ce conferă mai multă rigoare realizării unei durate rezonabile. Astfel, în materie «civilă», începe să curgă de la data sesizării jurisdicției competente, dar el include și durata procedurii administrative prealabile, atunci când sesizarea jurisdicției este precedată de un recurs prealabil, obligatoriu. În opinia Curții de la Strasbourg, caracterul rezonabil al duratei unei proceduri se apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special, în funcție de complexitatea speței, comportamentul reclamantului și cel al autorităților competente.

Activitatea pârâtei trebuie organizată de organele competente din interiorul său în așa fel încât să asigure rezolvarea dosarelor înregistrate într-un termen rezonabil, iar prin conduita pârâtei de a tergiversa soluționarea cererilor reclamantului de emitere a titlurilor de despăgubire se aduc grave prejudicii reclamantului. Înalta Curte retine că nu sunt întemeiate nici criticile referitoare la termenul de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, întrucât în acest termen autoritatea pârâtă a fost obligată doar să numească un evaluator în vederea evaluării imobilului. Astfel fiind, înalta Curte constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe care o va menține.

În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței nr. 523 din 4 octombrie 2011 a Curții de Apel Cluj, secția comercială de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 17 mai 2012.