ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3210/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3210/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului penal de față;
În baza actelor și lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 77 din 4 iunie 2009 pronunțată de
Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în baza art. 278
1
alin.
(8) lit. a) C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de
petiționarul D.V. împotriva rezoluției din 20 martie 2009 dată de Parchetul de
pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în Dosarul nr. 24/P/2009.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc.
pen. a fost obligat petiționarul să plătească statului suma de 80 RON, cu titlu
de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre
prima instanță a reținut că, prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Alba Iulia, petiționarul D.V. a solicitat efectuarea de
cercetări față de M.D. - prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria
Petroșani și M.C. - judecător la Judecătoria Petroșani, sub aspectul
infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de
art. 246 C. pen.
În motivarea plângerii, petiționarul
a susținut că, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, cei
doi magistrați menționați mai sus i-au cauzat o vătămare intereselor sale
legale. Astfel, procurorul M.D. ar fi dispus sau ar fi confirmat soluții de
neurmărire penală în Dosarele nr. 1767/P/1999, nr. 1533/P/2007 și nr.
1635/P/2000, pe baza unor probe insuficiente, iar judecătorul M.C. i-ar fi
îngrădit, în mod nejustificat, dreptul la apărare, prin neadministrarea unor
probe, fapt ce a condus la pronunțarea unor soluții nelegale și netemeinice.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Alba Iulia, constatând că faptele reclamate de petiționar nu întrunesc
elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor
persoanelor, prin rezoluția din 20 martie 2009, dată în Dosarul nr. 24/P/2009 a
dispus, în temeiul prevederilor art. 228 alin. (6) C. proc. pen. raportat la
art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de M.D. și
M.C. sub aspectul infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen.
Împotriva acestei rezoluții
petiționarul a formulat plângere adresată procurorului general al Parchetului
de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia care, în baza art. 278 C. proc. pen., a
respins-o ca neîntemeiată, prin Rezoluția cu nr. 355/II/2/2009 din 22 aprilie
2009.
După respingerea plângerii făcute
conform art. 275 - 278 C. proc. pen., petiționarul D.V. s-a adresat cu o nouă
plângere, în condițiile art. 278
1
C. proc. pen. instanței competentă
să judece cauza în primă instanță, respectiv Curții de Apel Alba Iulia.
Examinând actele premergătoare efectuate în cauză de
procuror, Curtea de Apel Alba Iulia a constatat următoarele:
În Dosarul nr. 1767/P/1999 al
Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani, prim-procurorul M.D. a dispus o
soluție de neurmărire penală față de petiționarul D.V. și față de R.M. pentru
comiterea infracțiunii de denunțare calomnioasă prevăzută de art. 259 C. pen.
Soluția a fost menținută de către procurorul ierarhic, deși D.V. a formulat
plângere împotriva acestei soluții.
Prin Ordonanța nr. 1533/P/2001 a
aceleiași unități de parchet s-a dispus, în temeiul art. 10 lit. b
1
)
C. proc. pen. scoaterea de sub urmărire penală a numitei N.M. pentru comiterea
infracțiunii de denunțare calomnioasă, dosar pornit la sesizarea aceluiași
petent. Soluția a fost menținută de către prim-procurorul M.D. (Ordonanța nr.
878/II/2/2001).
În Dosarul nr. 1635/P/2000 al
aceleiași unități de parchet, D.V. a solicitat cercetarea numitei N.M. pentru
comiterea infracțiunii prevăzută de art. 259 C. pen., iar prin rezoluția din 21
martie 2001 s-a dispus neînceperea urmăririi penale, soluție confirmată de
către prim procurorul M.D. (Rezoluția nr. 433/II/2/2001).
Prin Sentința penală nr. 532/1999 a
Judecătoriei Petroșani, s-a dispus condamnarea inculpatei N.A. pentru comiterea
infracțiunii de loviri sau alte violențe - faptă comisă împotriva lui D.V. - și
achitarea acesteia pentru infracțiunea de amenințare.
La data de 17 ianuarie 2001, prin
Sentința penală nr. 59/2001 a Judecătoriei Petroșani (judecător M.C.), D.V. a
fost condamnat pentru comiterea infracțiunii de calomnie, faptă comisă
împotriva lui N.G.
Curtea de Apel Alba Iulia a
constatat că, cercetările efectuate în cauză au demonstrat că, cei doi
magistrați, respectiv M.D. și M.C., cu ocazia soluționării dosarelor pe care
le-au instrumentat, și-au exercitat atribuțiile, în limitele conferite de lege,
iar soluțiile pe care le-au adoptat s-au întemeiat pe un material probator
suficient formării unei convingeri obiective.
Pentru aceste considerente, Curtea
de Apel Alba Iulia, prin Sentința penală nr. 77 din 4 iunie 2009 a respins ca
nefondată plângerea formulată de petiționarul D.V.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs petiționarul D.V.
Înalta Curte constată că recursul
declarat de petiționar este tardiv introdus.
Astfel, formularea cererilor de
recurs se poate face numai în cadrul termenului expres prevăzut de lege și
doar, în mod excepțional, peste aceste limite, dacă există motive legale ce au
împiedicat exercitarea în termen a dreptului de a ataca o hotărâre.
Potrivit art. 385
3
alin.
(1) C. proc. pen. termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune
altfel.
Totodată, în conformitate cu
dispozițiile art. 363 alin. (3) C. proc. pen., aplicabile potrivit art. 385
3
alin. (2) din același cod, pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau
la pronunțare, termenul de recurs curge de la pronunțare.
Având în vedere că, la data de 4
iunie 2009, când au avut loc dezbaterile la Curtea de Apel Alba Iulia,
petiționarul D.V. a fost prezent, rezultă că termenul de 10 zile, prevăzut de
art. 385
3
alin. (1) C. proc. pen. a început să curgă de la data de 4
iunie 2009, când a fost pronunțată sentința.
Întrucât petiționarul a depus
cererea prin care a declarat recursul abia la data de 4 august 2009, ultima zi
fiind 15 iunie 2009, se constată că exercitarea căii de atac a recursului s-a
făcut în afara termenului de 10 zile în care putea fi declarat.
Față de cele menționate mai sus,
Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385
15
alin. (1)
pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen. va respinge, ca tardiv introdus, recursul
declarat de petiționarul D.V. împotriva Sentinței penale nr. 77 din 4 iunie
2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc.
pen. va obliga recurentul petiționar la plata sumei de 200 RON, cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv introdus,
recursul declarat de petiționarul D.V. împotriva Sentinței penale nr. 77 din 4
iunie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.
Obligă recurentul petiționar la
plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
12 octombrie 2009.