ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1518/2008

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 11 septembrie 2007, SC E.B. SA prin sucursala E. București a chemat în judecată Primăria municipiului București pentru a fi obligată să-i recunoască dreptul de a încasa, în calitate de producător de energie termică, subvenția pentru creșterile neprevizionate ale combustibililor utilizați în producerea energiei termice, pentru lunile ianuarie și februarie (parțial) din anul 2007, direct în contul deschis la A.B. – sucursala D., reglementat de art. 4 alin. (1) și (2) și art. 5 1 din O.G. nr. 36/2006, cu modificările și completările ulterioare . De asemenea a cerut să se constate încălcarea de către pârâtă a acelui drept, prin refuzul nejustificat de a vira subvenția cuvenită în valoare de 59. 955. 332,69 RON, direct în contul bancar indicat și virarea într-un alt cont reglementat de O.U.G.

nr. 115/2001. În sfârșit, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la repararea prejudiciului material evaluat la 21.044,155 RON plus dobânda legală, cauzat ca urmare a încălcării dispozițiilor O.G. nr. 36/2006 și O.U.G. nr. 115/2001, prin virarea subvenției mai sus menționate într-un alt cont decât cel indicat de ea, precum și la plata cheltuielilor de judecată. Tribunalul București, secția a IX-a contencios, administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 729 din 16 octombrie 2007 și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios, administrativ și fiscal. S-a reținut că o atare soluție se impune deoarece obiectul litigiului dintre părți constă în cererea reclamantei pentru stabilirea în sarcina pârâtei a obligației de plată a unei sume de bani mai mare de 500.000 RON, reprezentând contribuția sa pentru păstrarea prețului de vânzare a energiei termice într-o limită suportabilă pentru populație.

Că, legea în vigoare nu distinge cu privire la destinația taxelor, impozitelor, contribuțiilor, datoriilor vamale și accesoriile acestora, astfel încât și contribuțiile datorate de autoritățile locale în temeiul actelor normative sunt incluse în prevederile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Prin sentința civilă nr. 123 din 16 ianuarie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios, administrativ și fiscal s-a dezinvestit, la rândul său, în favoarea instanței de judecată sesizată inițial. Întrucât s-a ivit un conflict negativ de competență între două instanțe judecătorești de grade diferite, dosarul cauzei a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios, administrativ și fiscal, pentru regulator de competență, conform art. 21 din C. proc.

civ. . Se constată că soluția corectă este cea pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal deoarece așa cum deja s-a arătat, prin acțiunea introdusă, reclamanta SC E.B. SA a solicitat să se constate refuzul nejustificat al pârâtei Primăria Municipiului București de a-i recunoaște dreptul de a încasa, în calitate de producător de energie termică, subvenția pentru creșterile neprevizionate ale combustibililor utilizați în producerea energiei termice pe lunile ianuarie și februarie (parțial) din anul 2007, direct în contul de tip „ESCROW” deschis la A.B., Sucursala D.. Totodată, s-a cerut constatarea încălcării de către pârâtă a dreptului reclamantei mai sus arătat, prin refuzul nejustificat de a vira subvenția cuvenită, în valoare de 59.955.332,69 RON direct în contul indicat, precum și repararea pagubei cauzate, în valoare de 21.044.155 RON, ca urmare a încălcării dispozițiilor O.G.

nr. 36/2006 și O.U.G. nr. 115/2006, prin virarea subvenției într-un alt cont decât cel indicat. Cu un asemenea obiect, acțiunea în contencios administrativ introdusă, atrage competența Tribunalului de a soluționa în primă instanță litigiul, conform art. 2 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. și art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Primăria Municipiului București nu este o autoritate publică centrală în sensul prevederilor art. 3 pct. 1 din același cod și a celor cuprinse în art. 10 alin. (1) din legea organică mai sus menționată, iar suma de 21.044.155 RON, precum și dobânzile legale ce se pretind a fi achitate reclamantei nu are natura unei taxe impozit, contribuție vamală sau accesorii ale acestora, așa cum greșit s-a reținut în sentința pronunțată de tribunal.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a IX-a contencios, administrativ și fiscal. Văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe SC E.B. SA prin sucursala E. București și Primăria municipiului București în favoarea Tribunalului București, secția de contencios, administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2008.