Decizia nr. 2144/2012 — ÎCCJ, Secția penală — recurs împotriva sentinței nr. 240/2010 a Tribunalului Bihor

În temeiul art. 255 alin. (1) C. pen. raportat. la art. 7 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.I.N., în prezent deținut în arestul I.P.J. măsură luată prin încheierea nr. 6/2010 a Judecătoriei Salonta, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă din 08 noiembrie 2010, la o pedeapsă de: - 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă calificată. În temeiul art. 208-209 alin. (1) lit. a), e), g) C. pen. cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de: - 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. În temeiul art. 33 lit. a) - art. 34 C. pen., s-au contopit cele două pedepse și a aplicat inculpatului B.I.N. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare. În baza art. 86 1 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 8 (opt) ani stabilit conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare a obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. În temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II, b) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării sub supraveghere a pedepsei principale. În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii din data de 04 noiembrie 2010 și arestului preventiv din data de 08 noiembrie 2010 până la data de 16 decembrie 2010 inclusiv.

În temeiul art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul L.R., în prezent deținut în arestul I.P.J., măsură luată prin încheierea nr. 43/2010 a Tribunalului Bihor, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. RR din 24 noiembrie 2010, la o pedeapsă de: 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă calificată. În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II, b) și c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă complementară. În temeiul art. 26 raportat la art. 208-209 alin. (1) lit. a), e), g) C. pen. cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de: 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat. În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. - art. 34 C. pen., s-au contopit cele două pedepse și aplică inculpatului L.R. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare. În baza art. 86 1 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 8 (opt) ani stabilit conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare a obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. În temeiul art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II, b) și c) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării sub supraveghere a pedepsei principale. În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv din data de 24 noiembrie 2010 până la data de 16 decembrie 2010 inclusiv.

În temeiul art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul C.P.M., în prezent deținut în arestul I.P.J., măsură luată prin încheierea nr. 43/2010 a Tribunalului Bihor, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. GG din 24 noiembrie 2010, la o pedeapsă de: 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă calificată. În baza art. 65 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II, b) și c) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă complementară. În temeiul art. 26 raportat la art. 208-art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) C. pen. cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de: 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat. În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. - art. 34 C. pen., s-au contopit cele două pedepse și aplică inculpatului C.P.M. pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare. În baza art. 86 1 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 8 (opt) ani stabilit conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare a obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II, b) și c) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării sub supraveghere a pedepsei principale. În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv din data de 24 noiembrie 2010 până la data de 16 decembrie 2010 inclusiv.

În temeiul art. 208 - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) C. pen. cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul N.L.R., în prezent deținut în arestul I.P.J. măsură luată prin încheierea nr. 6/2010 a Judecătoriei Salonta, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. KK din 08 noiembrie 2010, la o pedeapsă de: - 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. În baza art. 86 1 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 (cinci) ani stabilit conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare a obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. În temeiul art. 71 C. pen., interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II, b) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării sub supraveghere a pedepsei principale. În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii din 04 noiembrie 2010 și arestului preventiv din data de 08 noiembrie 2010 până la data de 16 decembrie 2010 inclusiv.

În temeiul art. 208 - 209 alin. (1) lit. a), e), g) C. pen. cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.A.M., în prezent deținut în arestul I.P.J. măsură luată prin încheierea nr. 6/2010 a Judecătoriei Salonta, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr. PP din 08 noiembrie 2010, la o pedeapsă de: 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. În baza art. 86 1 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 (cinci) ani stabilit conform art. 86 2 C. pen. În baza art. 86 3 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare a obligat condamnatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență. În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) Teza II, b) C. pen. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării sub supraveghere a pedepsei principale. În temeiul art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii din data de 04 noiembrie 2010 și arestului preventiv din data de 08 noiembrie 2010 până la data de 16 decembrie 2010 inclusiv. În baza art. 86 3 alin. (4) C. pen., supravegherea îndeplinirii măsurilor de supraveghere la care au fost obligați inculpații se va face de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, care în caz de neîndeplinire, va sesiza instanța pentru luarea măsurii prevăzute în art. 86 4 alin. (2).C. pen. În baza art. 86 3 alin. (2) C. pen., un exemplar al prezentei sentințe s-a comunicat Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor. În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților arestați preventiv, dispoziție executorie conform art. 350 alin. (4) C. proc. pen. În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpaților asupra prevederilor art. 86 4 alin. (1) și (2) C. pen. În temeiul art. 320 1 alin. (5) C. proc. pen. s-a disjuns acțiunile civile ale părților civile SC P.B. SRL și A.N.A.F. - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj sub un alt număr de dosar, conform Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: La data de 23 octombrie 2010, în jurul orelor 23.00, Poliția Orașului Salonta prin dispecerat, a fost sesizată despre un eveniment rutier petrecut între localitățile I. și M. La fața locului s-a ordonat prezentarea echipajului poliției - ordine publică Salonta, alcătuit din agenții L.R. și C.P.M. Datorită faptului că agenții de poliție aflați la fața locului, cu prilejul confirmării evenimentului la dispecerat, au explicat evidența stării de ebrietate a șoferului și necesitatea prezenței unui lucrător de poliție din compartimentul rutier, s-a ordonat securizarea zonei până la sosirea echipajului de poliție rutieră alcătuit din martorii S.S. și B.V.A. Ajunși la fața locului, aceștia din urmă, după legitimarea conducătorului autotrenului și după ce testarea acestuia cu aparatul etilotest, l-au însoțit la Spitalul Orășenesc Salonta, în vederea recoltării de probe biologice. În acest interval de timp, agenții de poliție L.R. și C.P.M. au rămas la fața locului pentru securizarea perimetrului evenimentului rutier, în vederea măsurătorilor ulterioare și până la degajarea carosabilului. În aceste circumstanțe, în jurul orelor 00.00, inculpatul B.I.N. - și acest agent al Poliției Orașului Salonta, deplasându-se dinspre Municipiul Salonta spre localitatea B., a observat evenimentul rutier produs între I. și M., unde colegii săi asigurau paza autotrenului, a oprit și a constatat că din autotrenul avariat au căzut 4 (patru) colete conținând plăci de 1/1 metri catozi cupru care s-au dispersat pe carosabil, pe acostament și în șanțul de lângă carosabil. În urma discuțiilor purtate cu inculpații L.R. și C.P.M., s-a luat hotărârea de a se sustrage coletele conținând plăci de catozi cupru, căzute din autotrenul implicat în evenimentul rutier, profitându-se de faptul că inculpații L.R. și C.P.M. erau agenții de poliție însărcinați cu securizarea perimetrului evenimentului rutier. În acest sens, inculpatul B.I.N. a promis inculpaților L.R. și C.P.M., iar aceștia au acceptat imediat, ca în schimbul unor sume de bani, să faciliteze sustragerea coletelor conținând plăci de catozi cupru, prin încălcarea atribuțiilor lor de serviciu respectiv a obligațiilor de a asigura paza și securizarea locului accidentului unde urma să se efectueze cercetarea la fața locului. Conform acestei înțelegeri, inculpatul B.I.N. l-a contactat imediat pe inculpatul N.L.R. care se afla la Club „S." și împreună cu acesta a revenit în Salonta, pentru a pregăti mijloace de transport necesare la transportarea plăcilor de cupru care fiecare în parte avea câte 120-125 kg. În activitatea de sustragere a plăcilor de cupru, inculpatul B.I.N. i-a cooptat și pe inculpatul B.A.M. și pe numitul M.M.C. (persoană față de care însă, prin rechizitoriu, s-a dispus disjungerea cauzei). În acest context, inculpații B.I.N., B.A.M., N.L.R. și numitul M.M.C., folosindu-se de trei mijloace de transport cu capacitate de încărcare, anume: o autoutilitară marca V.T., un autoturism marca D. cu remorcă și un autoturism marca A. cu remorcă, executând transporturi succesive, au reușit să încarce și să sustragă cca. 5.000 kg. catozi de cupru din perimetrul în care a avut loc evenimentul rutier. Sustragerea acestei cantități de catozi de cupru a fost facilitată în mod direct de inculpații L.R. și C.P.M., care au părăsit în acest scop perimetrul în care a avut loc evenimentul rutier, contrar îndatoririlor de serviciu, însoțind coloana de asistență care a transportat autotrenul în parcarea Hotelului „M." din localitatea M., lăsând fără de pază bunurile căzute din autotren. Catozii de cupru sustrași de inculpații B.I.N., B.A.M., N.L.R. și de numitul M.M.C., au fost depozitați la domiciliul părinților inculpatului N.L.R., în orașul Salonta, strada C.B. Astfel, la data de 25 octombrie 2010, inculpatul B.I.N. a luat legătura cu martorul U.L.I., care în Municipiul Salonta se ocupă cu achiziționarea metalelor feroase și neferoase și care văzând masivitatea ofertei de cupru, deși s-a arătat interesat, a explicat că nu poate achiziționa atâta cupru, însă poate intermedia valorificarea acestuia, cu ajutorul martorilor C.M. și I.I., de asemenea, colectori de metale feroase și neferoase. În vederea valorificării cuprului rezultat din furtul comis, s-a tăiat un eșantion de cupru dintr-un catod, care a fost prezentat martorilor C.M. și I.I., care și-au exprimat interesul achiziționării știind și cantitatea de 5 tone dar și expunând prețul de achiziție de 22 RON/kg. Aflând că vânzătorul cuprului este un polițist, martorul C.M. nu a mai dorit achiziționarea cuprului, însă martorul I.I., s-a angajat mai departe să cumpere acest cupru la suma de 23.000 euro, sumă de bani pe care martorul I.I. a împrumutat-o de la martorul C.M. La data de 27 octombrie 2010, martorii I.I., C.R., C.M. și U.L., dar și inculpații B.N., B.A.M. și numitul M.M., au încărcat catozii de cupru în mijlocul de transport aparținând martorului U.L., care fusese precântărit și au stabilit că încărcătura are o greutate de 5.000 kg, pentru care martorul I.I. i-a plătit inculpatului B.I.N. suma de 23.000 euro. Cele 5.000 kg catozi de cupru au fost înstrăinați fără forme legale, în aceeași zi de către martorul I.I., în județul Ilfov, fără a se putea stabili ulterior parcursul pe care l-a realizat materialul furat. După finalizarea tranzacției și încasarea prețului de 23.000 euro, inculpatul B.I.N. a predat câte 4.875 euro inculpaților N.L.R., B.A.M. și numitului M.M., iar suma rămasă, 3.500 euro, a predat-o inculpatului L.R., pentru ajutorul acordat de acesta și de inculpatul C.P.M., inculpatul L.R. la rândul său împărțind această sumă în mod egal cu inculpatul și C.P.M. Această situație de fapt rezultă din cuprinsul probelor legal administrate în faza de urmărire penală, confirmate de declarațiile de recunoaștere totală a faptelor de către inculpați, în cadrul procedurii reglementate de art. 320 1 C. proc. pen. Conducătorul autotrenului, L.D. - cetățean belarus, cu ajutorul unui translator, a depus o plângere penală la data de 29 octombrie 2010, înregistrată la Poliția Orașului Salonta, prin care a arătat că solicită începerea cercetărilor față de cei vinovați de sustragerea a patru paleți cu masă totală de 5.558 kg catozi de cupru, în valoare de 32.005,366 euro, dispăruți în condiții necunoscute, la data de 23 octombrie 2010, în timpul accidentului în care a fost implicat cu autoutilitara cu nr. de înmatriculare AA și semiremorca. În declarațiile date în faza de urmărire penală, L.D. a arătat că a condus autotrenul aparținând SC P.B. SRL din Rusia, urmând a tranzita România cu destinația finală Serbia, transportând o cantitate totală de 14 paleți în greutate de 19.456 kg catozi de cupru, intrând în România pe la punctul de trecere al frontierei Halmeu. La circa 20-22 km de la ieșirea din Oradea, pe fondul consumului de alcool, a pierdut controlul volanului, lovindu-se de un indicator, apoi de balustrada de pe marginea drumului, eveniment rutier în urma căruia o parte din catozii de cupru au căzut pe partea carosabilă și în șanțul din partea dreaptă. Întrucât organele de poliție sosite la fața locului l-au testat cu aparatul etilotest, un echipaj de poliție l-a condus la Spitalul Municipal Salonta, timp în care la locul accidentului a rămas un alt echipaj de poliție compus din doi agenți de poliție. La data de 24 octombrie 2010, după încheierea tuturor formalităților, a fost condus de un echipaj de poliție până în parcarea restaurantului M., unde se afla autotrenul, aflând că acesta fusese tractat de o firmă specializată. Revenind la locul accidentului rutier, a încercat să explice agentului de poliție care l-a însoțit, că în urma accidentului, au căzut patru paleți de catozi cupru, dar în lipsa translatorului, nu s-au putut înțelege, astfel încât, ulterior, la data de 29 octombrie 2010, a depus plângerea. S-a reținut că situația de fapt expusă de acesta s-a coroborat cu celelalte probe administrate în cauză. Astfel, martorul T.M.N. a arătat că, circulând dinspre Salonta, înainte cu circa 1 km de localitatea I., a observat un tir avariat și oprind, a apelat numărul unic de urgență 112, reclamând evenimentul rutier, după care și-a continuat deplasarea. Urmare a acestei comunicări, confirmată de nota sintetică cu apelurile primite prin S.N.U.A.U. 112 în perioada 23-24 octombrie 2010 a Poliției Municipiului Salonta și de martorul Z.Ș. operatorul de serviciu, la fața locului, pentru confirmarea evenimentului și luarea de măsuri urgente privind cercetarea la fața locului, s-a ordonat prezentarea echipajului poliției - ordine publică Salonta, alcătuit din agenții L.R. și C.P.M. Conform fișei de intervenție la evenimente, echipa de intervenție a fost compusă din inculpații L.R. și C.P.M., care, sosiți la fața locului, au constatat că se confirmă evenimentul pentru care au fost alarmați și în teren se identifică un autotren cu nr. de înmatriculare AA la care este acuplată remorcă, condus de către L.D. - cetățean belarus, aflat în vădită stare de ebrietate, care a pierdut controlul autotrenului și a acroșat un parapet marginal care a provocat ruperea măștii față al autotrenului consecutiv cu tăierea rezervorului, ruperea chingilor și a prelatei autotrenului, la care se adaugă și constatarea ruperii obloanelor autotrenului. Conform înscrisurilor depuse la dosar (situația serviciilor pe unitatea Poliției Salonta, Ordinul comun privind procedura cercetării la fața locului, concepția unitară privind modul de acțiune al efectivelor de poliție pentru preluarea și rezolvarea evenimentelor semnalate prin S.N.U.A.U., fișei postului și anexei acesteia, semnate de inculpații L.R. și C.P.M.), inculpații L.R. și C.P.M., agenți de poliție în cadrul compartimentului de ordine publică și patrulare din cadrul Poliției Municipiului Salonta aveau atribuții de constatare și control în cadrul evenimentului rutier la care au fost deplasați, aveau competența de a efectua activitățile de verificare a situației de fapt, de constatare și de analiză a acesteia, de conservare și de protejare a probelor, de luare a primelor măsuri, inclusiv de comunicare a necesității intervenției și a altor echipaje din alte compartimente. În virtutea acestor atribuții, datorită faptului că inculpații L.R. și C.P.M. au explicat evidența stării de ebrietate a șoferului și necesitatea prezenței unui lucrător de poliție din compartimentul rutier, s-a ordonat securizarea zonei până la sosirea echipajului de poliție rutieră alcătuit din martorii: agent S.S. și agent B.V.A. Prin decizia penală nr. 73/A din 10 noiembrie 2011 Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori și familie, a dispus respingerea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, inculpații B.I., C.P., L.R., N.L.R., B.A., partea civilă SC P.B. SRL și inculpatul M.M.C. ca nefondate, menținând-se în totalitate sentința penală nr. 240/P din 16 decembrie 2010 și nr. 69/P din 15 martie 2011 pronunțate de Tribunalul Bihor cu obligarea la plata cheltuielilor judiciare către stat. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, partea civilă SC P.M. prin avocat M.I., inculpații B.G.I.N., L.L.R., C.T.P.M., N.L.L.R., B.M.A.M. pentru motivele arătate în partea introductivă. Prealabil soluționării pe fond a recursurilor: La termenul din 22 mai 2012 inculpatul M.M.C. a formulat declarație în fața instanței în sensul retragerii recursului, sens în care Înalta Curte prin încheierea din 1680 din 22 mai 2012 a luat act de manifestarea de voință a inculpatului. De asemenea, se constată că la primul termen de judecată toți inculpații au solicitat expres instanței, aplicarea procedurii de judecată în cazul recunoașterii vinovăției reglementată de art. 320 1 C. proc. pen. Pe fondul recursurilor, Înalta Curte constată următoarele: Criticile părții civile urmează a fi examinate potrivit cazului de casare prev. de art. 385 9 pct. 17 2 C. proc. pen. după cum urmează: Neîntemeiate sunt criticile referitoare la modul de soluționare al laturii civile deoarece, acordarea sumelor cu titlu de despăgubiri, chiar solicitate în cursul procesului penal, este supusă condiției dovedirii prin mijloace de probă propuse de părți sau dispuse din oficiu. Printre condițiile acordării acestor sume de bani se regăsește și cele referitoare la legătura de cauzalitate dintre fapta inculpatului și prejudiciul ce urmează a fi recuperat, dar și caracterul cert, actual al acestuia. Or, cu privire la introducerea pretențiilor aceștia au fost corect cuantificate în raport de probele administrate. Astfel, în acord cu instanța de control judiciar sunt nejustificate penalitățile de întârziere solicitate pentru staționarea camionului și nelivrării mărfii. Cât privește critica adusă de Parchet cu privire la modalitatea de executare a pedepselor corelativ cu apărările inculpaților care vizează cuantumul pedepselor, reindividualizarea acestora prin reținerea circumstanțelor și executarea în regim neprivativ, acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele motive. Potrivit dispozițiilor art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport de disp. art. 72 C. pen. care stabilește criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate de Partea specială a Codului penal, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În condițiile în care, în recurs s-a solicitat aplicarea în favoare a circumstanțelor atenuante trebuie analizată apărarea inculpaților în raport de modul de săvârșire a faptelor - infracțiuni cu consecințe grave - care au pus într-o lumină defavorabilă sistemul în care și-au desfășurat activitatea, aducând un deserviciu de imagine grav poliției române, lezând în același timp încrederea societății în autoritățile însărcinate cu păstrarea și asigurarea ordinii de drept - aspecte care nu justifică reținerea circumstanțelor atenuante. Cu privire la modalitatea de executare a pedepselor, Înalta Curte apreciază, în acord cu cele două instanțe că scopul acestora, astfel cum e definit de art. 52 C. pen. - poate fi atins și prin executarea în regim neprivativ raportat la atitudinea sinceră a inculpaților, lipsa antecedentelor dar și faptul că aceștia au contribuit direct sau indirect, cu sprijinul familiilor lor, la recuperarea unei părți din prejudiciu, manifestându-și expres dorința de a achita integral prejudiciul, faptul că toți inculpații sunt tineri cu situații favorabile și sociale stabile, de altfel beneficiind de suspendarea sub supraveghere a pedepselor. Astfel că, sub aceste aspecte recursurile sunt nefondate. Cât privește critica inculpatului B.I. privind schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în cea prev. de art. 216 C. pen., este nefondată. Așa cum s-a demonstrat prin probatoriul administrat, constatând în timp ce se deplasa spre Salonta a observat evenimentul rutier, acesta a promis coinculpaților L. și C. și aceștia au acceptat, imediat, ca în schimbul unor sume de bani să faciliteze sustragerea coletelor conținând plăci de catozi de cupru prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, încât încadrarea juridică dată faptelor pentru care a fost condamnat, este corectă - faptele fiind recunoscute în integralitate de acesta. Pentru toate aceste motive, Înalta Curte constatând recursurile nefondate, le va respinge, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.