ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3761/2010

Asupra recursului penal de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 158/D din 13 mai 2010, Tribunalul Bacău a dispus condamnarea inculpatului B.S.P. la pedeapsa închisorii de 8 ani și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., în condițiile și pe durata prevăzute de art. 71 alin. (2) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de viol, prevăzută de art. 197 alin. (1), (3) teza I C. pen. În temeiul art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen., a computat din pedeapsa aplicată perioada executată prin reținere din 4 august 2009 și arestul preventiv, de la 5 august 2009, la zi.

În temeiul art. 14, 346 C. proc. pen. rap. la art. 998 C. civ., a luat act că partea vătămată, minora H.N., prin reprezentant legal, nu s-a constituit parte civilă în cauză. În temeiul art. 313 din Legea nr. 95/2006, modificată și completată prin O.U.G. nr. 72/2006, a admis pretențiile civile ale părții civile Spitalul Județean de Urgență Bacău și, în consecință, l-a obligat pe inculpat, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei de 500 RON, cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli aferente spitalizării victimei. A dispus plata din fondurile Ministerului Justiției pentru asistența juridică din oficiu către Baroul de Avocați Bacău în sumă de 200 RON, iar în temeiul art. 191 C. proc.

pen., a obligat inculpatul în solidar cu părțile responsabile civilmente la plata sumei de 800 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele: În după-amiaza zilei de 31 iulie 2009, partea vătămată H.N., în vârstă de 4 ani, a plecat spre domiciliul bunicii sale, aflat la o distanță de aproximativ 60 metri de locuința sa. La întoarcere spre domiciliu, în jurul orelor 16:00, pe drumul comunal, minora H.N. s-a întâlnit cu inculpatul B.S.P. care, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a hotărât să întrețină raporturi sexuale cu minora, profitând de naivitatea victimei, datorată vârstei acesteia, i-a cerut să îl însoțească, motivându-i că intenționează să-i cumpere dulciuri.

Inculpatul B.S.P. a condus victima în afara localității Valea Seacă, unde, într-o cultură de viță-de-vie, a dezbrăcat-o de pantaloni și chiloți, același lucru făcându-l și el. Așa cum a reieșit din depoziția inculpatului, a acoperit cu mâna gura victimei, pentru a o împiedica să țipe, după care a întreținut cu ea acte sexuale normale. Apoi, inculpatul B.S.P. a îmbrăcat victima, a luat-o în brațe și a dus-o până la drumul comunal, arătându-i direcția de deplasare spre casă, el mergând în satul C., comuna Valea Seacă, la domiciliul numitului D.G., unde a doua zi, pe data de 1 august 2009, a fost depistat de organele de poliție. În momentul depistării, inculpatul era îmbrăcat cu aceleași obiecte de îmbrăcăminte ca și în data de 31 iulie 2009 și, întrucât prezenta mai multe pete de sânge, acestea au fost ridicate în vederea cercetărilor.

Ca urmare a agresiunii sexuale suferite, la data de 31 iulie 2009, minora H.N. a fost internată la Spitalul Județean Bacău - Secția ginecologie, iar la data de 3 august 2009 a fost externată. Prin Raportul de expertiză nr. x/2009 al S.M.L. Bacău, s-a concluzionat că „H.N. prezintă plagă perineală suturată, congestie regiunea introitului vaginal ce s-au putut produce într-o agresiune sexuală, tomografia și morfologia leziunilor determinând a se reține că acestea s-au produs prin acțiunea directă cu degetul sau echivalent, leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 8 - 10 zile îngrijiri medicale". Audiat în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut fapta, însă nu a putut explica atitudinea sa infracțională, aceasta și datorită retardului mintal de care suferă.

Situația de fapt reținută a rezultat din probele administrate în cauză la urmărirea penală și cercetarea judecătorească: sesizarea și declarația martorei H.M.; procesul-verbal de conducere în teren și planșa fotografică; procesul-verbal de ridicare a obiectelor de îmbrăcăminte aparținând inculpatului minor B.S.P.; declarația numitei H.M.; Raportul de expertiză medico legală nr. x/2009 al S.M.L. Bacău; declarațiile martorilor D.I.S., D.G., Ț.C., S.S.C., toate coroborate cu declarațiile inculpatului, care a recunoscut comiterea faptei. Împotriva hotărârii de mai sus a declarat apel inculpatul, care a solicitat reducerea pedepsei aplicate.

Prin Decizia penală nr. 80 din 20 iulie 2010, Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, a admis apelul declarat de inculpatul B.S.P., a desființat sentința și, pe fond, a dispus ca pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., aplicată în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen., să se execute după ce inculpatul devine major. A menținut celelalte prevederi ale sentinței penale de mai sus. În baza art. 383 alin. (1 1 ) C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului și, în temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen., a dedus din pedeapsa aplicată arestarea, de la data de 13 mai 2010 la zi.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul B.S.P. care, prin apărătorul desemnat din oficiu, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., invocând starea sa de sănătate psihică. Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 385 6 alin. (1) și art. 385 7 C. proc. pen., constată că prima instanță a reținut, în mod corect, situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptei comise de acesta încadrarea juridică corespunzătoare. De asemenea, în cauză s-a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acestora, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.

Instanța de apel a procedat corect prin admiterea apelului inculpatului în sensul stabilirii datei la care se va pune în executare pedeapsa accesorie aplicată în cauză, inculpatul fiind minor. Recursul declarat de inculpat este nefondat, pentru următoarele considerente: Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată inculpatului a fost just individualizată atât în ceea ce privește cuantumul, dar și ca modalitate de executare. Potrivit dispozițiilor art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea conținând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.

Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și să evite pe viitor săvârșirea de fapte penale. În speță, instanța a apreciat corect asupra gravității faptei, dar și a împrejurărilor în care a fost comisă, coroborate cu persoana inculpatului. În raport de vârsta victimei, de impactul fizic și psihologic pe care l-a avut fapta inculpatului asupra acesteia, de aspectul că, deși inculpatul suferă de oligofrenie grad I, păstrează discernământul asupra faptelor și consecințelor acestora, că este minor și nu are antecedente penale, pedeapsa aplicată este suficientă pentru a asigura scopul ei, astfel cum este reglementat de dispozițiile art. 52 C. pen.

Așa fiind, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.S.P. În temeiul art. 385 17 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. și art. 381 C. proc. pen., va deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 4 august 2009 la 26 octombrie 2010. În temeiul art. 192 alin. (2) raportat la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.S.P. împotriva Deciziei penale nr. 80 din 20 iulie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze cu minori și familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și arestării preventive de la 4 august 2009 la 26 octombrie 2010. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 26 octombrie 2010. Procesat de GGC - AZ