ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2620/2008

Asupra recursurilor de

față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Petenta K.B.A. GmbH Co.Kg. a chemat în judecată

Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor și pe SC V.K., solicitând

instanței ca, în contradictoriu cu intimații, să dispună - pe calea ordonanței președințiale

- suspendarea procedurii de atribuire a lucrării „Șosea ocolitoare cu acces din

DN1F/E81 în DJ 191 C pentru devierea traficului din Municipiul Zalău” și suspendarea

executării deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nr. 3271/3727

C1 din 15 noiembrie 2007, până la soluționarea cererii de suspendare formulată în

cadrul plângerii împotriva deciziei sus-menționate a Consiliului Național de

Soluționare a Contestațiilor.

În motivarea cererii,

petenta a arătat că cererea sa este admisibilă pe calea ordonanței președințiale,

întrucât procedura suspendării reglementată de art. 284 alin. (1) din O.U.G. nr.

34/2006 nu acoperă perioada de timp de la pronunțarea Consiliului Național de

Soluționare a Contestațiilor a cărui decizie este executorie, și pronunțarea instanței

asupra cererii de suspendare din cadrul plângerii.

Petenta apreciază că prevederile

art. 581 C. proc. civ. sunt compatibile cu procedura achizițiilor publice, pentru

a fi incident art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Astfel, referitor la întrunirea

cerințelor de fond prevăzute de art. 581 C. proc. civ. petenta învederează îndeplinirea

condiției urgenței, arătând că dat fiind caracterul executoriu al deciziei Consiliului

Național de Soluționare a Contestațiilor, obligarea autorității contractante să

ia în considerare ca fiind conformă oferta intimatei de rândul 2. O atare atribuire

arată petenta, o prejudiciază prin imposibilitatea de a mai obține contractul, chiar

în ipoteza în care se va dovedi nelegalitatea deciziei Consiliului Național de

Soluționare a Contestațiilor. Cu pricire la neprejudecata fondului și cerința vremelniciei,

petenta invocă și întrunirea acestor cerințe, instanța nepronunțându-se asupra legalității

deciziei contestate a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, iar

caracterul vremelnic reiese din durata pentru care s-a solicitat adoptarea acestei

măsuri, respectiv până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul plângerii.

Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 129

din 17 ianuarie 2008 a respins excepția inadmisibilității cererii invocată de intimata

SC V.K., dispunând admiterea cererii de ordonanță președințială și suspendarea executării

deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor nr. 3271/3727 C1 din

15 noiembrie 2007, în ceea ce privește continuarea procedurii de atribuire a contractului

de achiziție publică, până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul

plângerii deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor obiect al

Dosarului nr. 8645/2/2007 al Curții de Apel București.

Pentru a pronunța această

sentință instanța a reținut că O.U.G. nr. 34/2006 nu trimite în mod expres la prevederile

art. 14, însă ipoteza vizată de art. 14 al Legii nr. 554/2004 este acoperită, în

procedura administrativ-jurisdicțională specială în materia achizițiilor publice,

de reglementarea art. 277 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit căreia „depunerea

contestației în fața Consiliului suspendă de drept procedura de atribuire „până

la data soluționării contestației de către Consiliu”.

Reglementările Legii

nr. 554/2004 reține instanța de fond devin incidente într-o ipoteză precum cea de

față, urmare a prevederii exprese ale art. 284 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

Reținând astfel inaplicabilitatea

necircumstanțială a prevederilor art. 15 din Legea nr. 554/2004 în materia achizițiilor

publice, pentru ipoteza urmăririi procedurii administrativ-jurisdicționale instanța

de fond a apreciat ca admisibilă cererea de ordonanță președințială, având ca obiect

suspendarea provizorie, până la soluționarea cererii de suspendare din cadrul plângerii

împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.

Referitor la cerințele

de admisibilitate a ordonanței președințiale derivând din prevederile art. 581

C. proc. civ. respectiv: urgența, iminența prejudiciului și neprejudecarea fondului,

instanța le apreciază ca fiind întrunite.

Astfel, susține instanța

de fond urgența în speță este justificată nu doar de prejudicierea petentei prin

neobținerea suspendării ci chiar prin pierderea dreptului acesteia de acces la procedura

de achiziție.

Cât privește iminența

prejudiciului instanța reține că aceasta rezultă din reglementarea specială în materia

achizițiilor publice, care nu mai asigură petentei posibilitatea atribuirii contractului,

în măsura în care va obține câștig de cauză, ci doar de a fi despăgubită parțial.

Referitor la neprejudecarea

fondului, s-a reținut că aceasta este asigurată de caracterul provizoriu al măsurii

suspendării, fără nici un efect asupra soluției privind legalitatea deciziei contestate

a autorității contractante în cadrul procedurii de achiziție publică.

Împotriva acestei sentințe

considerată netemeinică și nelegală au declarat recurs Ministerul Dezvoltării Lucrărilor

Publice și Locuințelor și SC V.K.

I. În recursul său, pârâta

V.K. din Ungaria critică sentința ca nelegală, arătând că instanța de fond a respins

în mod greșit excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială, câtă

vreme, în contenciosul administrativ, singurele dispoziții care prevăd suspendarea

executării efectelor actului administrativ sunt cele ale art. 14 și art. 15 din

Legea nr. 554/2004, iar această lege este aplicabilă și în procedura achizițiilor

publice (reglementate de O.U.G. nr. 34/2006).

II. Aceleași argumente

au fost invocate și în recursul formulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice

și Locuințelor (M.D.L.P.L.).

Pentru termenul de astăzi

însă, această din urmă recurentă a solicitat prin concluziile scrise depuse să se

constate că recursul său a rămas fără obiect, întrucât într-o cauză separată aflată

pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

s-a admis contestația reclamantei K.B.A. GmbH Co.Kg., fiind anulată decizia nr.

3271/3727 C1 din 15 noiembrie 2007, emisă de Consiliul Național de Soluționare a

Contestațiilor, act administrativ care a făcut obiectul ordonanței președințiale

și în cauza de față.

Prin întâmpinarea depusă

pentru termenul de astăzi, reclamanta-intimată a invocat excepția lipsei de interes

a ambelor recursuri, în raport cu situația de fapt nouă intervenită după declararea

recursurilor că printr-o hotărâre a Curții de Apel București de la 12 februarie

2008 a fost admisă atât cererea de suspendare, cât și plângerea formulate de reclamante,

fiind desființată decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și

luând act de renunțarea pârâtei V.K. la judecata contestației înregistrate la Consiliul

Național de Soluționare a Contestațiilor la data de 5 septembrie 2007.

Curtea, față de excepția

invocată de intimata-reclamantă, constată:

Efectele ordonanței președințiale

pronunțate de Curtea de Apel București și atacată prin recursurile de față s-au

epuizat la data soluționării cererii de suspendare formulate în temeiul art. 284

(1) din O.U.G. nr. 342/2006.

Ca urmare, nu mai există

un interes personal al recurentelor, și nici unul actual, câtă vreme efectele ordonanței

s-au epuizat.

Existența unui interes

de ordin general, constând în soluționarea unei probleme teoretice controversate

sau noi nu poate fi reținută ca argument pentru judecarea recursurilor în fond,

întrucât interpretarea instanței de recurs, oricare ar fi ea, s-ar face într-o decizie

de speță, iar nu într-o procedură de recurs în interesul legii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate

de Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor și de SC V.K. împotriva

sentinței civile nr. 129 din 17 ianuarie 2008 a Curții de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind lipsite de interes.

Obligă recurenții la plata

către intimata-reclamantă K.B.A. GmbH Co.Kg. a plății sumei de 10.000 RON cu titlu

de cheltuieli de judecată stabilite prin apreciere conform art. 274 alin. (3)

C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 24 iunie 2008.