ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2934/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2934/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de
față:
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 739 din 23 iunie
2010, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a
respins recursul declarat de contestatorul condamnat N.M. împotriva Sentinței
penale nr. 137 din 24 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția
penală.
A obligat recurentul
condamnat la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Din actele depuse la
dosar a rezultat că recurentul a fost condamnat la o pedeapsă de 14 ani și 6
luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.
(1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de
omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., prin Sentința
penală nr. 414/2005 a Tribunalului Dolj.
Motivele invocate de
recurent, în sensul că a fost audiat în cursul anului 2007 în calitate de
martor, într-o cauză aflată pe rolul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial
Craiova, unde se efectuau cercetări pentru comiterea unor infracțiuni de trafic
de persoane și trafic de droguri, pentru a putea beneficia de o reducere a
pedepsei s-au constatat de instanță ca fiind nefondate, în condițiile în care
acesta nu a furnizat date relevante privind ancheta D.I.I.C.O.T.
Prin urmare,
constatându-se că nu poate beneficia de dispozițiile art. 9 alin. (3) din Legea
nr. 39/2003, contestația a fost respinsă.
Împotriva deciziei
penale mai sus-menționate a formulat recurs contestatorul N.M.
Recursul este
inadmisibil.
Examinându-se actele
și lucrările dosarului se constată că prin Decizia penală nr. 739 din 23 iunie
2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost
respins recursul declarat de contestatorul condamnat împotriva Sentinței penale
nr. 137 din 24 martie 2010, decizia fiind definitivă.
Împotriva acestei
decizii contestatorul a declarat un nou recurs.
Cum legea procesual
penală nu prevede posibilitatea atacării cu recurs a unei soluții definitive
pronunțată tot în recurs, Înalta Curte va trebui să privească recursul de față,
ca inadmisibil și să-l respingă ca atare, în baza art. 385
15
pct. 1
lit. a) C. proc. pen.
Văzând și disp. art.
192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de contestatorul condamnat N.M. împotriva
Deciziei penale nr. 739 din 23 iunie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția
penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul
condamnat la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către
stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat
din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 25 august 2010.