ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2060/2012

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar

a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la 18

septembrie 2009 pe rolul Tribunalului București, reclamanta I.M. a chemat în

judecată pe pârâții Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Ministerul Administrației

și Internelor solicitând:

- anularea răspunsului din 31 iulie 2009

la cererea adresată Ministerului Administrației și Internelor cu nr. 5979/SRP

din 03 iulie 2009, deoarece soluționarea cererii nu a fost făcută cu respectarea

prevederilor legale;

- să fie obligată agenția să

analizeze cererea, să dispună control la Direcția de Poliție Comunitară sector 6, pentru a constata abuzul în serviciu al C.D., T.A. și pasivitatea lui E.C.;

- să analizeze modul de realizare a

reevaluării performanțelor profesionale individuale pentru activitate pe anul

2008, să anuleze rapoartele de evaluare, deoarece acestea au fost întocmite

fără respectarea legii;

- să constate și să dispună că

decizia de eliberare din funcție este abuziv eliberată, să recomande și să

participe la revocarea sa în funcție;

- să aprobe reluarea activității

sale în cadrul Direcției, chiar și în alt compartiment.

Prin sentința nr. 3402 din 24

noiembrie 2009 a Tribunalului București a fost admisă excepția necompetenței

materiale și a fost dispusă declinarea competenței de soluționare a cauzei în

favoarea Curții de Apel București.

La termenul din 22 octombrie 2010,

reclamanta a depus note scrise, după închiderea dezbaterilor, la Curtea de Apel

solicitând:

a) modificarea răspunsului înregistrat

din 31 iulie 2009 la Agenția Funcționarilor Publici, la sesizarea sa

înregistrată la Ministerului Administrației și Internelor cu nr. 5979/S.R.P.

din 03 iulie 2009 cu adresele în completare înregistrate la Agenția

Funcționarilor Publici.

b) să fie obligată instituția să

emită alt răspuns care să cuprindă în paralel descrierea legislației, care

reflectă modul de desfășurare a evaluării performanțelor profesionale, modul de

desfășurare a procedurii de evaluare în fapt, recunoașterea dreptului la

apreciere corectă și la apărare în cursul etapelor de evaluare, criteriile de

apreciere în vederea notării fiecărui obiectiv individual dar și pentru fiecare

criteriu de performanță consemnate în raportul de evaluare a performanțelor

profesionale a unui funcționar public în conformitate cu H.G. nr. 611/2008,

Legea nr. 554/2004, Legea nr. 188/1999 și Constituția României, la eliberarea

unui înscris din care sa rezulte calificativul "satisfăcător" sau

"bun".

Prin sentința civilă nr. 4072 din 22

octombrie 2010, Curtea de Apel București a respins ca inadmisibil capătul 1 de

cerere, a admis excepția necompetenței materiale a capetelor 2-5 de cerere și a

înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în privința acestora,

constatând un conflict negativ de competență.

Prin decizia nr. 639 din 3 februarie

2011, Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat conflictul negativ de

competență, stabilind competența Curții de Apel București și pe capetele 2-5 de

cerere.

Prin sentința nr. 3607 din 20 mai 2010

a Curții de Apel București a admis excepția tardivității cererii formulate de

reclamantă la 22 octombrie 2010 prin notele scrise și a respins această cerere

ca tardiv formulată.

Instanța a respins acțiunea formulată

de reclamanta I.M. în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională a Funcționarilor

Publici și Ministerul Administrației și Internelor.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța

a reținut că urmare a formulării cererii după închiderea dezbaterilor, va

admite excepția tardivității cererii formulate de reclamantă la 22 octombrie

2010 prin notele scrise și va respinge această cerere ca tardiv formulată.

Instanța de fond a reținut că

potrivit art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ, cu modificările și completările ulterioare, „autoritatea publică

emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite

instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat,

întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice".

Având în vedere prevederile legale

invocate, instanța a reținut că în cauza dedusă judecății nu se poate opera și

cu atât mai mult recomanda revocarea actului administrativ de încetare a raporturilor

de serviciu ale reclamantei cu Direcția Generală de Poliție Comunitară Sector

6, București.

Singura cale de înlăturare

retroactivă a efectelor produse de un act administrativ ilegal care a intrat în

circuitul civil și a produs efecte juridice este anularea acestuia de o

instanță judecătorească, la cererea persoanei interesate și nu anularea de o

instituție ierarhic superioară celei emitente.

Administrației și Internelor

Recurentul a arătat că în mod greșit

instanța de fond a respins acțiunea reclamantei și în contradictoriu cu această

instituție, susținându-se faptul că M.A.I. nu are calitate procesuală pasivă. A

precizat că a fost invocată excepția privind lipsa calității procesuale pasive

la instanța de fond, însă aceasta a omis să se pronunțe cu privire la excepția

invocată.

S-a susținut că reclamanta și-a

desfășurat activitatea în cadrul Direcției de Poliție comunitară sector 6,

instituție subordonată conform legii de organizare primarilor, fără a exista vreun

raport juridic între M.A.I. și reclamantă.

II. Decizia instanței de recurs

Înalta Curte de Casație și Justiție

sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs

formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile

legale incidente în cauză va admite recursul și va modifica sentința atacată în

sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a M.A.I., pentru

considerentele ce urmează:

În conformitate cu dispozițiile art.

129 alin. (5) C. proc. civ. judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate

mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului

în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în

scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Înalta Curte analizând actele

dosarului a constatat că la instanța de fond, la data de 28 octombrie 2010,

pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a depus întâmpinare prin care a

invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție asupra căreia

instanța de fond nu s-a pronunțat.

Astfel, în conformitate cu

dispozițiile art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 371/2004 privind

înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Comunitare, cu modificările

și completările ulterioare, Poliția Comunitară se înființează prin hotărâre a

consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului București,

orașelor și comunelor, după caz și se subordonează primarilor acestora.

Înalta Curte a constatat că între

autoritățile publice locale și Ministerul Administrației și Internelor nu

există nici un raport juridic, iar reclamanta nu se află în raport de serviciu

cu M.A.I.

Memoriul reclamantei adresat M.A.I.,

la care a făcut referire în cererea introductivă, a fost transmis spre

competentă soluționare Primăriei sectorului 6 și Agenției Naționale a

Funcționarilor Publici, instituții cu personalitate juridică, astfel încât nici

sub acest aspect nu este justificată calitatea procesuală pasivă a M.A.I.

Văzând că cererea de recurs vizează

exclusiv aspectul nesoluționării excepției invocate, privind lipsa calității

procesuale pasive a Ministerului Administrației și Internelor, Înalta Curte a

constatat întemeiată critica formulată și pentru aceste motive în temeiul art. 312

C. proc. civ. va modifica în parte sentința atacată, în sensul că va admite

excepția invocată și va respinge acțiunea reclamantei în contradictoriu cu M.A.I.

ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de

Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței nr. 3607 din 20 mai

2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal.

Modifică în parte sentința atacată

în sensul că respinge acțiunea reclamantei I.M. în contradictoriu cu pârâtul M.A.I.,

pentru lipsa calității procesuale pasive.

Menține celelalte dispoziții.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 27 aprilie 2012.