ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3754/2011

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 505 din 5 mai 2011, Curtea de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul M.C. împotriva Sentinței penale nr. 3464 din data de 20 decembrie 2010 a Judecătoriei lași, hotărâre pe care a menținut-o. Pentru a hotărî astfel a reținut următoarele: Prin Sentința penală nr. 3464 din 20 Decembrie 2010 a Judecătoriei Iași, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul M.C., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dispusă la data de 04 august 2010 în Dosarul nr. l4606/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria lași, menținută prin Rezoluția nr. 4327/11/2/2010 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria lași.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că la data de 23 noiembrie 2009 numitul M.C., angajat la Direcția Generală a Finanțelor Publice lași - serviciul inspecție fiscală, în funcția de consilier superior, a solicitat tragerea la răspundere penală a lui A.D., consilier superior în cadrul Administrației Finanțelor Publice a Municipiului lași, pentru săvârșirea infracțiunilor de "neglijența în serviciu", prev. și ped. de art. 249 C. pen., "abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor", prev. și ped. de art. 246 C. pen., și "sustragerea sau distrugerea de documente", prev. și ped. de art. 242 C. pen. Plângerea petentului a făcut obiectul Dosarului nr. l4606/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria lași.

Prin Rezoluția dispusă la data de 04 august 2010 în Dosarul nr. l4606/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria lași s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul A.D. pentru săvârșirea infracțiunilor de "neglijența în serviciu", prev. și ped. de art. 249 C. pen., "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor", prev. și ped. de art. 246 C. pen. și "sustragerea sau distrugerea de document", prev. și ped. de art. 242 C. pen., în temeiul art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. a) C. proc. pen. Împotriva acestei soluții, petentul a formulat plângere la prim-procuror, iar după respingerea acestei plângeri, petentul s-a adresat Judecătoriei Iași cu plângerea ce a făcut obiectul cauzei de față.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale, instanța a reținut că plângerea adresată de petent instanței este neîntemeiată constatând că prin rezoluția atacată s-a reținut în mod corect faptul că afirmațiile petentului privind săvârșirea de către A.D. a infracțiunilor reclamate nu sunt sprijinite de niciun alt mijloc de probă pentru a avea valoare probantă, iar, conform art. 75 C. proc. pen., declarația părții vătămate dobândește valoare probantă doar prin coroborarea cu acte și împrejurări care rezultă din ansamblul probator. Instanța a constatat astfel că în cauză au fost efectuate cercetările necesare pentru soluționarea plângerii penale formulate de petent și că procurorul, în mod legal și temeinic a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimat în temeiul art. 228 alin. (6) și art. 10 lit. a) C. proc.

pen. Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs petentul M.C., care a invocat nelegalitatea și netemeinicia ei, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel lași. Examinând recursul din oficiu, sub toate aspectele de fapt și drept, Curtea de Apel lași a constatat că acesta este inadmisibil, având în vedere modificările aduse Codului de procedură penală de către Legea nr. 202/2010, în cauza de față fiind incidente noile prevederi specifice art. 278 1 C. proc. pen., inclusiv noua formă a alin. (10) al acestui text de lege, conform căruia hotărârea dată în cauză de prima instanță este definitivă. Împotriva Sentinței penale nr. 505 din 5 mai 2011 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori, a declarat recurs petiționarul M.C., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți sub nr. 31551/245/2010.

Examinând hotărârea recurată, din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art. 385 6 alin. ultim C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 385 15 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., constată că recursul formulat de recurentul petiționar M.C., este inadmisibil, având în vedere că decizia pronunțată de Curtea de Apel lași este definitivă. Înalta Curte reține că inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual. Dispozițiile art. 385 1 C. proc.

pen. enumeră hotărârile precum și încheierile, care pot fi atacate o singură dată cu recurs. Căile ordinare de atac sunt strict și limitativ reglementate prin norma procesual penală, cu arătarea imperativă a persoanelor ce le pot folosi, precum și a condițiilor, cazurilor și termenelor în care pot fi exercitate. În prezenta cauză prin Sentința nr. 505/2011 din 5 mai 2011, Curtea de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de către petentul M.C. împotriva Sentinței penale nr. 3464 din 20 decembrie 2010 a Judecătoriei lași, în condițiile în care textul de lege prevăzut la art. 278 1 alin. (10) C. proc. pen. nu permitea formularea niciunei căi de atac în acest context procesual, hotărârea primei instanțe fiind definitivă, împrejurare care a atras inadmisibilitatea controlului judiciar prin recursul solicitat de petiționar în fața Curții de Apel lași și, ulterior în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Astfel, exercitând o cale de atac în afara condițiilor stabilite de lege, demersul astfel realizat va fi sancționat cu inadmisibilitatea. Față de considerentele precizate, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul M.C. împotriva Deciziei penale nr. 505/2011 din 5 mai 2011 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori. În temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte, va obliga recurentul petiționar la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul M.C. împotriva Deciziei penale nr. 505/2011 din 5 mai 2011 a Curții de Apel lași, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 octombrie 2011. Procesat de GGC - CL