ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 987/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 987/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Timișoara sub nr. 1196/59/2010 la data de 26 noiembrie 2010, reclamantul

L.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul MECTS anularea Ordinului nr. 5308

din 23 septembrie 2010 emis de pârât, prin care s-a dispus încetarea

contractului de management educațional încheiat de reclamant și eliberarea sa

din funcția deținută, reintegrarea reclamantului în funcția de inspector școlar

general adjunct la Inspectoratul Școlar Timiș și plata tuturor drepturilor

salariale cuvenite de la data eliberării din funcție și până la reintegrarea

sa.

Prin întâmpinarea

depusă la dosar pârâtul MECTS București a solicitat respingerea acțiunii

arătând că Ordinul nr. 5308/2010 a fost emis cu respectarea dispozițiilor

legale în condițiile în care anterior, prin Ordinul nr. 4712/2010 s-a stabilit

structura organizatorică a inspectoratelor școlare județene care funcționează

cu două posturi de inspector școlar general adjunct

Prin Sentința nr. 143

din 4 aprilie 2011 Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ

și fiscal a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî

astfel instanța a reținut următoarele:

Prin Ordinul emis de

către pârâtul MECTS București sub nr. 5308 din 23 septembrie 2010 s-a dispus

încetarea contractului de management educațional, încheiat de reclamantul L.I.,

acesta fiind eliberat din funcția de inspector școlar general adjunct la

Inspectoratul Școlar al Județului Timiș.

În preambulul

ordinului se face referire la faptul că în conformitate cu OMECTS nr. 4712/2010

structura organizatorică a ISJ Timiș s-a modificat în sensul funcționării cu

două funcții de inspector școlar general adjunct, iar atribuțiile specifice

departamentului coordonat de reclamant au fost schimbate cu mai mult de 50%

astfel încât au devenit incidente prevederile cuprinse la art. IX lit. h) din

contractul de management încheiat de reclamant.

S-a constatat că

susținerile reclamantului potrivit cărora stabilitatea sa în funcția de

inspector școlar general adjunct și contractul de management educațional au

fost confirmate pe cale judiciară prin Sentința civilă nr. 366 din 16 noiembrie

2009 a Curții de Apel Timișoara, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 2408 din 7

mai 2010 a ICCJ, sunt fără relevanță juridică, întrucât hotărârile

judecătorești invocate de reclamant au vizat anularea Ordinului nr. 3898 din 6

mai 2009 emis de către pârâtul MECTS București în aplicarea dispozițiilor

cuprinse în O.U.G. 37/2009, iar faptul că s-a dispus anularea ordinului și

reintegrarea reclamantului în funcția deținută anterior, cu plata tuturor

drepturilor salariale aferente, nu înseamnă că s-a confirmat poziția

reclamantului pe tot parcursul derulării contractului de management

educațional, fiind posibil a interveni ulterior alte cauze de încetare a

contractului de management sau de eliberarea reclamantului din funcție.

Sentința civilă nr. 366/2010 a analizat legalitatea Ordinului nr. 3898/2009

exclusiv prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii

actului care nu au nicio legătură cu ulterioara reorganizare a Inspectoratului

Școlar al Județului Timiș.

Totodată s-a reținut

că MECTS București a asigurat punerea în executare a sentinței civile anterior

menționate prin Ordinul nr. 4233 din 17 iunie 2010, reclamantul fiind repus în

funcția de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul Școlar al

Județului Timiș începând cu data de 17 iunie 2010 dar aceasta nu înseamnă că

reclamantului nu îi sunt aplicabile dispozițiile Ordinului nr. 4712 din 23

august 2010 potrivit căruia în structura organizatorică a Inspectoratului

Școlar al Județului Timiș s-au prevăzut doar două funcții de inspector școlar

general adjunct față de cele trei existente anterior în baza OMECT nr. 4836 din

26 august 2009.

Relativ la faptul că

în emiterea ordinului de încetare a contractului de management educațional și

eliberarea din funcție a reclamantului nu s-a ținut cont de faptul că

reclamantul avea în derulare contractul de management până în anul 2012

invocând ocuparea postului prin concurs și prezentând situația comparativ cu

profesorul H.F. al cărui contract de management educațional ar fi expirat în

octombrie 2010, s-a apreciat că procedura reorganizării inițiată prin Ordinul

MECTS nr. 4712 din 23 august 2010 s-a finalizat la nivelul Inspectoratului

Școlar al Județului Timiș prin Decizia nr. 411 din 1 septembrie 2010 prin care

s-au stabilit atribuțiile celor doi inspectori școlari generali adjuncți iar ca

urmare a reorganizării au devenit incidente prevederile cuprinse la art. IX

lit. h) din contractul de management educațional ce permit încetarea

contractului ca urmare a reorganizării, această situație fiind incidență în

cazul tuturor celor trei inspectori școlari generali adjuncți ce funcțional la

Inspectoratul Școlar al Județului Timiș anterior emiterii Ordinului 4712 din 23

august 2010.

În alți termeni,

Curtea a reținut că odată cu reorganizarea dispusă prin ordinul anterior

menționat, la data emiterii Deciziei nr. 411 din 1 septembrie 2010 a ISJ Timiș

prin care s-a realizat efectiv reorganizarea și redistribuirea atribuțiilor

pentru cele două posturi de inspector școlar general adjunct, deci la această

dată au încetat toate cele trei contracte de management educațional ale

inspectorilor școlari generali adjuncți L.I., H.F. și P.C., neavând nicio

relevanță că în fapt contractul reclamantului ar fi fost valabil până la data

de 5 noiembrie 2012, iar cel al profesorului H.F. ar fi fost valabil doar până

în luna octombrie 2010. De vreme ce a intervenit cauza de încetare a

contractului de management stipulată la art. IX lit. h) din contract nu se mai

poate susține ca în fapt contractul de management al reclamantului se afla în

derulare, astfel încât nu există nicio prioritate sau un criteriu mai favorabil

stabilit de lege în acest sens care să conducă la concluzia că reclamantul ar

fi beneficiat datorită acestui aspect, de o nouă numire pe una din cele două

funcții de inspector școlar general adjunct ca urmare a Deciziei nr. 411/2010.

Câtă vreme prin

Ordinul 4712/2010 nu se face nicio referire la criteriile în conformitate cu

care s-ar proceda la numirea în funcție a noilor inspectori școlari generali

adjuncți, reclamantul nu poate pretinde o asemenea numire care este în final

rezultatul dreptului de apreciere exprimat de unitatea angajatoare. Nici faptul

că anterior, reclamantul a ocupat funcția în discuție prin concurs nu prezintă

relevanță juridică întrucât din conținutul Adresei nr. 7181 din 2 septembrie

2010 a ISJ Timiș rezultă că toți cei trei inspectori școlari generali adjuncți

au fost încadrați pe bază de concurs pentru respectarea astfel a prevederilor

cuprinse la art. 24 din Legea nr. 128/1997 cu modificările și completările

ulterioare, astfel încât acest aspect nu-i conferă reclamantului o poziție

privilegiată.

Astfel, în mod eronat

reclamantul face referire la motivele de încetare a contractului de management

educațional prevăzute la lit. b) și c) din art. IX, în condițiile în care în

aceste situații încetarea contractului este rezultatul eliberării din funcție

pentru neîndeplinirea obligațiilor asumate sau pentru obținerea calificativului

„nesatisfăcător", situații ce nu se confundă cu aceea care a intervenit în

prezenta speță și anume ca urmare a reorganizării departamentelor ce asigurau

exercitarea funcțiilor de inspector școlar general adjunct la Inspectoratul

Școlar al Județului Timiș (art. IX lit. h) din contract).

În ceea ce privește

efectiva reorganizare a departamentelor în speță, Curtea a reținut că anterior

reorganizării reclamantul avea în subordine compartimentele curriculum și inspecție

școlară (inspectorii școlari de specialitate, activitatea educativă,

învățământul special și formarea continuă), așa cum rezultă din cuprinsul

Adresei nr. 7181 din 2 septembrie 2010 a ISJ Timiș, iar în urma reorganizării

domeniile astfel coordonate au fost repartizate inspectorului școlar general

adjunct nr. 1 (inspectorii școlari de specialitate și monitorizarea

curriculumului descentralizat) respectiv inspectorului școlar general adjunct

nr. 2 (învățământul special, activitatea educativă) astfel încât rezultă o

reorganizare efectivă a celor trei posturi de inspector școlar general adjunct,

materializată prin distribuirea atribuțiilor către cele două funcții rămase în

structura inspectoratului.

Instanța nu a primit

susținerea reclamantului privind aceea că măsura dispusă are conotația unei

sancțiuni aplicată acestuia, având în vedere că în ordinul de eliberare din

funcție nu s-a făcut nicio referire cu privire la încălcarea vreunei obligații

contractuale, eliberarea din funcție nefiind rezultatul neîndeplinirii

obligațiilor contractuale sau a obținerii calificativului „nesatisfăcător"

ci este rezultatul încetării contractului de management ca urmare a

reorganizării intervenite ce a avut drept consecințe desființarea funcției

ocupată de reclamant.

Critica reclamantului

potrivit căreia în preambulul ordinului atacat nu sunt cuprinse temeiuri de

drept pentru eliberarea sa din funcție, Curtea a reținut că în ordin se

regăsește o motivare în fapt și în drept suficientă și concludentă pentru

reținerea legalității acestui act administrativ.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs reclamantul L.I. criticând o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Recurentul a

solicitat instanței de control judiciar să verifice legalitatea sentinței

atacate din perspectiva dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., apreciind

că aceasta a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor

art. 3 lit. f) din Legea nr. 188/1999, a dispozițiilor art. 31 din Legea nr.

128/1997 și a contractului de management, precum și din perspectiva

prevederilor art. 304

1

C. proc. civ. care permit cercetarea cauzei

sub toate aspectele.

După reluarea situației de fapt prezentată și în

fața primei instanțe s-a pus accent pe inexistența unei reale și efective

reorganizări a funcțiilor de inspectori școlari generali adjuncți la nivelul

ISJ Timiș, eliberarea din funcție a recurentului nefiind consecutivă unei

reorganizări, scopul măsurii luate fiind acela al îndepărtării acestuia din

funcția de inspector școlar general adjunct deținută la ISJ Timiș.

Pentru a sublinia că

eliberarea din funcție nu a vizat postul, ci persoana sa, recurentul a reiterat

că: la nivelul ISJ Timiș existau trei posturi de inspector școlari generali

adjuncți, iar contractele de management privind pe doi dintre aceștia expirau

în 23 octombrie 2010 spre deosebire de contractul de management al

reclamantului care expira la 5 noiembrie 2012; chiar dacă nu se contestă

dreptul pârâtului de a proceda în condițiile la reorganizarea activității

organelor din subordinea sa, însă cu respectarea principiilor legalității și

stabilității, ceea ce în speță s-a nesocotit din moment ce raportat la data

expirării celor trei contracte de management se impunea menținerea prioritară

în funcție a reclamantului și, în secundar, a unuia dintre ceilalți doi

inspectori generali adjuncți; sub acest ultim aspect numirea pe funcția

deținută de reclamant a unei alte persoane (B.P.E.) demonstrează că pretinsa

reorganizare a fost de fapt un mijloc insidios de înlocuire a reclamantului.

Instanța de fond nu a

sancționat reaua credință a pârâtului care, sub pretextul că fișele postului

funcțiilor de inspectori generali adjuncți nu se mai regăsesc la ISJ Timiș, a

refuzat să depună, spre comparație, aceste documente.

Recurentul a mai

arătat că sentința este nelegală și din perspectiva considerentelor care

validează legalitatea ordinului său de eliberare din funcție cu încălcarea art.

31 din Legea nr. 128/1997 și a prevederilor contractului de management

educațional, raportat la cele ale art. 969 C. civ.

În concret, validarea

„temeiului” reorganizării activităților inspectoratului școlar, în condițiile

în care o astfel de reorganizare nu este prevăzută drept cauză de încetare a

contractului de management educațional, contravine legii, părților și voinței

acestora consacrate de art. 969 C. civ.

Prevederile

menționate în ordinul contestat nu pot constitui, în opinia recurentului, temei

pentru eliberarea din funcție, fiind evident că acest act a fost emis cu

încălcarea actelor normative cu forță juridică superioară (art. 24 alin. (2) și

art. 31 din Legea nr. 128/1997).

A apreciat recurentul

că eliberarea sa din funcție are conotația unei sancțiuni, în pofida

rezultatelor deosebite pe care le-a obținut în funcția deținută.

Prin întâmpinare,

MECTS a solicitat menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate,

probatoriul administrat demonstrând că reclamantului îi sunt aplicabile

prevederile Ordinului nr. 4712/2010 care stabilește structura organizatorică a

inspectoratelor școlare județene și a Inspectoratul Școlar al Municipiului

București, prin anexa 38 la acest ordin fiind stabilite pentru ISJ Timiș două

posturi de inspector școlar general adjunct.

Examinând cauza prin

prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocate de recurent și în

temeiul art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursul

este nefondat și că, neexistând motive pentru reformarea sentinței pronunțate

de Secția contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel Timișoara,

recursul va fi respins pentru cele ce vor fi punctate în continuare:

Obiectul acțiunii în

contencios administrativ formulată de reclamantul L.I. a vizat anularea

Ordinului nr. 5308 din 23 septembrie 2009 emis de ministrul educației,

cercetării, tineretului și sportului și repunerea în situația anterioară -

reintegrare și drepturi bănești.

Prin acest act

administrativ individual s-a dispus încetarea contractului de management

educațional încheiat de profesorul L.I. - inspector școlar general adjunct la

ISJ Timiș - cu inspectorul școlar general al ISJ Timiș (art. 1), cu aceeași

dată reclamantul fiind eliberat din funcția deținută ca urmare a încetării

contractului de management (art. 2).

În considerentele

sentinței recurate s-au urmărit și analizat logic și în acord cu prevederile

legale incidente și cu probele administrate toate susținerile reclamantului

care a invocat nelegalitatea ordinului și toate apărările pârâtului MECTS, așa

cum se poate observa din prezentarea în detaliu a argumentației primei instanțe

la începutul prezentelor considerente.

Prin cererea de

recurs au fost reiterate motivele de nelegalitate verificate de instanța de

fond, neaducându-se practic critici soluției de respingere a acțiunii, astfel

că Înalta Curte constată că în mod corect nu s-au apreciat incidente

dispozițiile art. 1, art. 8 și art. 18 din Legea nr. 554/2004.

În privința motivării

în fapt și în drept a ordinului a cărui anulare s-a cerut se observă că sunt

expuse motivele care au condus la măsura încetării contractului de management

încheiat între reclamant și ISJ Timiș, indicându-se OMECTS nr. 4712/2010

privind structura organizatorică a inspectoratelor școlare județene și a

Inspectoratului Școlar a Municipiului București, în concret modificarea

structurii organizatorice a ISJ Timiș în sensul funcționării cu două funcții de

inspector școlar adjunct și, în plus, constatându-se că atribuțiile specifice

departamentului coordonat de reclamant conform structurii organizatorice a ISJ

Timiș aprobate prin OMECT nr. 4836/2009 au fost schimbate cu mai mult de 50%,

totodată, cu trimitere la prevederile art. IX lit. h) din contractul de

management educațional. În acest context nu se poate vorbi de nemotivarea în

fapt și în drept a Ordinului nr. 5308 din 23 septembrie 2009.

În privința

realității reorganizării funcțiilor de inspectori școlari generali adjuncți la

nivelul ISJ Timiș, recurentul reclamă practic maniera în care s-a procedat la

această reorganizare, lipsa unor criterii clare, în condițiile în care dintre

cei trei inspectori școlari generali adjuncți contractul de management educațional

încheiat de reclamant cu ISJ Timiș se află în derulare până la 5 noiembrie

2012, spre deosebire de celelalte două contracte de management educațional,

care erau încheiate până în anul 2010.

Prezumatul arbitrariu

sub care autoritatea pârâtă ar fi acționat este contrazis în mod evident de

înscrisurile existente la dosar, la care judecătorul fondului s-a referit în

mod explicit.

Astfel, potrivit

Actului nr. 7181 din 2 septembrie 2010 emis de ISJ Timiș, anterior

reorganizării în temeiul Ordinului nr. 4712/2010 și Deciziei nr. 411 din 1

septembrie 2010 a ISJ Timiș reclamantul a avut în subordine compartimentele

curriculum și inspecție școlară (inspectorii școlari de specialitate,

activitatea educativă, învățământul special și formarea continuă). După reorganizare,

domeniile subordonate au fost repartizate inspectorului școlar adjunct nr. 1

(inspectorii școlari de specialitate și monitorizarea curriculumului

descentralizat) și respectiv inspectorului școlar general adjunct nr.

2(învățământul special, activitatea educativă). Așadar, atribuțiile

recurentului-reclamant au fost redistribuite către cele două funcții rămase în

structura ISJ Timiș, deci departamentul coordonat de reclamant și-a modificat

structura, atribuțiile specifice fiind modificate cu mai mult de 50%. În acest

context, a intervenit și clauza de încetare a contractului prevăzută la art. IX

lit. h) din Contractul de management nr. 11185 din 5 noiembrie 2008.

Chiar în lipsa unor

criterii exprese după care se procedează la numirea în funcție urmare

reorganizării, nu se poate nega dreptul la apreciere al unității angajatoare,

fiind nerelevant din punct de vedere juridic că recurentul-reclamant a ocupat

funcția prin concurs, cum se altfel este nerelevantă și data expirării

contractului de management educațional, justificarea emiterii Ordinului

contestat fiind lămurită deja.

De asemenea pentru

argumentele prezentate și reținute și de instanța de fond, nu poate fi primită

susținerea recurentului că s-au încălcat principiile legalității și

stabilității în exercitarea funcției publice prevăzută în art. 3 lit. a) și f)

din Legea nr. 188/1999, că pretinsa reorganizare reprezintă un pretext de

aparență de legalitate pentru înlocuirea sa din funcția pe care a deținut-o

până la emiterea Ordinului nr. 5308/2010 și nicidecum că scopul acestuia a fost

unul sancționator în pofida rezultatelor bune obținute în exercitarea funcției

de inspector școlar general adjunct, pe care autoritatea pârâtă nu i le-a

contestat.

Nu vor fi primite

nici susținerile recurentului referitoare la ignorarea de către prima instanță

a dispozițiilor art. 24 alin. (2) și art. 31 din Legea nr. 128/1997 privind

Statutul personalului didactic, deoarece pe de o parte aceste norme nu au

constituit temei al emiterii actului cenzurat pe cale judecătorească și pe de

altă parte, față de obiectul ordinului care privește încetarea contractului de

management.

Reținând că este

corectă și legală concluzia instanței curții de apel care a menținut ordinul

contestat ca fiind legal, văzând și dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc.

civ. și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată și completată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de L.I. împotriva

Sentinței nr. 143 din 4 aprilie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 23 februarie 2012.

Procesat de GGC - LM