ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2573/2012

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea adresată Curții de Apel Galați, C.A. a solicitat învestirea cu formulă executorie a sentinței nr. 271 de la data de 2 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. 1202/44/2009. 2. Hotărârea Curții de Apel Prin încheierea din 16 ianuarie 2012 a Curții de Apel Galați a fost respinsă cererea de învestire cu formulă executorie formulată de C.A. ca lipsită de interes. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că prin încheierea de la data de 26 aprilie 2010 a fost admisă cererea de învestire cu formulă executorie formulată de petent a aceleași hotărâri, astfel că a apreciat instanța că este lipsită de interes a doua cerere.

3. Recursul declarat de C.A. Recurentul a criticat hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală. A arătat că este adevărat faptul că a solicitat anterior și a obținut învestirea cu formulă executorie a sentinței nr. 271 din 2 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați, însă titlul respectiv l-a transmis unui executor judecătoresc din București în vederea punerii în executare a acestei sentințe. A precizat că executarea silită nu a mai fost începută întrucât executorul a constatat că nu mai are titlul executoriu, deoarece l-a pierdut. Pentru aceste motive a solicitat eliberarea unui nou titlu, întrucât se află în imposibilitate de a obține executarea hotărârii arătate. II.

Decizia instanței de recurs Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentința atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează: Văzând dispozițiile art. 269 alin. (1), art. 374 și art. 376 alin. (1) C. proc. civ. Înalta Curte a reținut că dispozițiile referitoare la executarea silită, între care și acelea privind învestirea hotărârilor cu formulă executorie, au ca scop nu numai de a pune la dispoziția celor interesați posibilitatea de realizare a drepturilor recunoscute printr-o hotărâre judecătorească sau un titlu executoriu, în cazul în care debitorul nu le aduce la îndeplinire de bunăvoie, ci constituie în același timp o garanție procesuală a debitorului pentru prevenirea oricărui abuz în exercitarea dreptului de către creditorul urmăritor.

În cauza dedusă judecății este de necontestat că petentului i s-a eliberat titlul executoriu al sentinței nr. 271 din 2 decembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Galați, însă din motivele enunțate recurentul nu mai este în posesia titlului. Înalta Curte nu poate primi critica formulată de recurent cu privire la soluția pronunțată de instanța de executare, având în vedere că titlul executoriu în discuție a fost emis de această instanță, cu respectarea dispozițiilor legale. Or, emiterea a încă unui titlu executoriu excede dispozițiilor art. 269 alin. (1) C. proc. civ. și constatând că nu sunt motive de modificare sau casare a hotărârii instanței de executare, Înalta Curte în temeiul art. 312 C. proc.

civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de C.A. împotriva încheierii din 16 ianuarie 2012 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2012.