ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1366/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea nr. 23 din 9 noiembrie 2011, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de petenta H.L., prin care solicita învestirea cu formulă executorie a încheierii din 05 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal în Dosar nr. 469/57/2010. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 1192/57/2011, petenta H.L. a solicitat învestirea cu formulă executorie a încheierii de îndreptare eroare materială strecurată în Sentința nr. 256/CA/2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal în Dosar nr. 469/57/2010.

Conform dispozițiilor art. 374 C. proc. civ. „hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai dacă este învestit cu formulă executorie prevăzut de art. 269 alin. (1) C. proc. civ. …” iar potrivit dispozițiilor art. 372 din același cod, executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori a unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. Art. 375 alin. (1) C. proc. civ. dispune că „se învestesc cu formula executorie prevăzută de art. 269 alin. (1), hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină executorii, în cazurile anume prevăzute de lege”. Din coroborarea acestor texte legale, rezultă cu evidență că se învestesc cu formulă executorie hotărârile judecătorești care au devenit definitive ori irevocabile, în vederea executării obligațiilor sancționate în cuprinsul lor.

În speță, hotărârea judecătorească ce s-a solicitat a fi învestită a fost pronunțată de către Curtea de Apel Alba Iulia în Dosar nr. 469/57/2010, spre îndreptarea unei erori materiale strecurată în Sentința nr. 256/CA/2010, mai precis prin stabilirea corectă a termenului de la care se calculează despăgubirile periodice acordate reclamantei prin această din urmă hotărâre. Astfel, se constată că nu există cuprinsă în dispozitivul hotărârii a cărei învestire cu formulă executorie se solicită, nicio obligație stabilită în sarcina vreunei părți și care să poată fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite. Față de această împrejurare, se constată că încheierea ce se solicită a fi învestită nu poate fi pusă în executare, ci numai împreună cu hotărârea îndreptată, a cărei învestire este necesară și suficientă pentru executarea silită a despăgubirilor astfel recunoscute.

Împotriva Încheierii nr. 23 din 9 noiembrie 2011, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs H.L. Motivele de recurs invocate conform art. 304 1 C. proc. civ. se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a legii în raport de situația de fapt. Se arată de recurentă că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de învestire cu formulă executorie a încheierii de îndreptare a erorii materiale pronunțată la data de 5 octombrie 2011 în condițiile art. 281 C. proc. civ. Recurenta arată că la data de 3 octombrie 2011 a fost încuviințată executarea silită în Dosar nr. 38893/299/2011, fiind reintegrată pe funcția anterior deținută conform Ordinului nr. 2232/2011, dar nu i-au fost achitate drepturile salariale cuvenite motiv pentru care a solicitat reluarea procedurii executării silite inclusiv investirea cu formulă executorie.

Se solicită admiterea recursului în sensul solicitat. Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondată, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Soluția de respingere a cererii de investire cu formulă executorie a încheierii din 5 octombrie 2011 este legală și temeinică în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 269 alin. (1) C. proc. civ. Aceasta deoarece pe de o parte încheierea de îndreptare a erorii materiale privește doar termenul de la care se calculează despăgubirile acordate recurentei prin Sentința civilă nr. 256/CA/2010, această hotărâre fiind admisibilă a fi executată silit și respectiv învestită cu formulă executorie, în cauză fiind aplicabile dispozițiile art. 281 alin. (3) C. proc.

civ., în sensul că încheierea din 5 octombrie 2011 face parte integrantă din Sentința nr. 256/CA/2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia. Pe de altă parte în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ. care prevăd executarea silită a unei sume de bani având în vedere obiectul executării silite - plata drepturilor salariale corespunzătoare funcție publice deținute. Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de H.L. împotriva Încheierii nr. 23 din 9 noiembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 martie 2012. Procesat de GGC - AS