ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1366/2012

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea nr. 23 din 9 noiembrie 2011,

Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a

respins cererea formulată de petenta H.L., prin care solicita învestirea cu

formulă executorie a încheierii din 05 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de

Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal în Dosar nr.

469/57/2010.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea

înregistrată la această instanță sub nr. 1192/57/2011, petenta H.L. a solicitat

învestirea cu formulă executorie a încheierii de îndreptare eroare materială

strecurată în Sentința nr. 256/CA/2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia,

secția contencios administrativ și fiscal în Dosar nr. 469/57/2010.

Conform dispozițiilor

art. 374 C. proc. civ. „hotărârea judecătorească sau alt titlu se execută numai

dacă este învestit cu formulă executorie prevăzut de art. 269 alin. (1) C.

proc. civ. …” iar potrivit dispozițiilor art. 372 din același cod, executarea

silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori a unui

alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Art. 375 alin. (1) C.

proc. civ. dispune că „se învestesc cu formula executorie prevăzută de art. 269

alin. (1), hotărârile care au rămas definitive ori au devenit irevocabile,

precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri, pentru ca acestea să devină

executorii, în cazurile anume prevăzute de lege”.

Din coroborarea

acestor texte legale, rezultă cu evidență că se învestesc cu formulă executorie

hotărârile judecătorești care au devenit definitive ori irevocabile, în vederea

executării obligațiilor sancționate în cuprinsul lor.

În speță, hotărârea

judecătorească ce s-a solicitat a fi învestită a fost pronunțată de către

Curtea de Apel Alba Iulia în Dosar nr. 469/57/2010, spre îndreptarea unei erori

materiale strecurată în Sentința nr. 256/CA/2010, mai precis prin stabilirea

corectă a termenului de la care se calculează despăgubirile periodice acordate

reclamantei prin această din urmă hotărâre.

Astfel, se constată

că nu există cuprinsă în dispozitivul hotărârii a cărei învestire cu formulă

executorie se solicită, nicio obligație stabilită în sarcina vreunei părți și

care să poată fi adusă la îndeplinire pe calea executării silite.

Față de această

împrejurare, se constată că încheierea ce se solicită a fi învestită nu poate

fi pusă în executare, ci numai împreună cu hotărârea îndreptată, a cărei

învestire este necesară și suficientă pentru executarea silită a despăgubirilor

astfel recunoscute.

Împotriva Încheierii

nr. 23 din 9 noiembrie 2011, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat

recurs H.L.

Motivele de recurs

invocate conform art. 304

1

C. proc. civ. se încadrează în

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greșita aplicare a

legii în raport de situația de fapt.

Se arată de recurentă

că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de învestire cu formulă

executorie a încheierii de îndreptare a erorii materiale pronunțată la data de

5 octombrie 2011 în condițiile art. 281 C. proc. civ.

Recurenta arată că la

data de 3 octombrie 2011 a fost încuviințată executarea silită în Dosar nr.

38893/299/2011, fiind reintegrată pe funcția anterior deținută conform

Ordinului nr. 2232/2011, dar nu i-au fost achitate drepturile salariale

cuvenite motiv pentru care a solicitat reluarea procedurii executării silite

inclusiv investirea cu formulă executorie.

Se solicită admiterea

recursului în sensul solicitat.

Analizând recursul

declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondată, în

cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Soluția de respingere

a cererii de investire cu formulă executorie a încheierii din 5 octombrie 2011

este legală și temeinică în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 269

alin. (1) C. proc. civ.

Aceasta deoarece pe

de o parte încheierea de îndreptare a erorii materiale privește doar termenul

de la care se calculează despăgubirile acordate recurentei prin Sentința civilă

nr. 256/CA/2010, această hotărâre fiind admisibilă a fi executată silit și

respectiv învestită cu formulă executorie, în cauză fiind aplicabile

dispozițiile art. 281 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că încheierea din 5

octombrie 2011 face parte integrantă din Sentința nr. 256/CA/2010 pronunțată de

Curtea de Apel Alba Iulia.

Pe de altă parte în

cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ. care prevăd executarea silită

a unei sume de bani având în vedere obiectul executării silite - plata

drepturilor salariale corespunzătoare funcție publice deținute.

Față de cele expuse

mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și (2) C. proc. civ. va respinge

recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică hotărârea instanței de

fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de H.L. împotriva Încheierii nr. 23 din 9 noiembrie 2011 a Curții de

Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 martie 2012.

Procesat de GGC - AS