ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1898/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.I. a solicitat, în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că reclamantul a fost și reținut ilegal în timpul evenimentelor din decembrie 1989, conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 341/2004 și să fie obligat pârâtul de a-i elibera certificatul preschimbat de reținut în baza textului sus-indicat. Pe cale de consecință să se înainteze la Președintele României propunerea de obținere a titlului de „ Luptător pentru victoria revoluției din decembrie 1989 reținut". Pârâtul, prin întâmpinare, a invocat excepția prematurității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Prin sentința civilă nr. 2973 din 21 noiembrie 2007 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția prematurității acțiunii; a respins acțiunea reclamantului C.I. în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 ca prematur introdusă. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut, în esență, că potrivit art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004 contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.

Abia după primirea răspunsului de la aceasta comisie reclamantul se poate adresa instanței, dacă va fi în continuare nemulțumit de răspunsul primit la contestația sa. Comisia parlamentară nu a soluționat contestația reclamantului, ci a luat cererea acestuia drept un memoriu pe care l-a trimis spre elaborarea unui răspuns tot pârâtei. Împotriva acestei sentințe, în termen legal recurentul C.I. a formulat declarație de recurs, fără a preciza motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. Potrivit acestor dispoziții: „cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Conform dispozițiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ., „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute de alin. (2)”. Or, în cauză nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, potrivit alin. (2) al aceluiași art. Astfel fiind, față de considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) C. proc. civ. se va constatat nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de CI., împotriva sentinței civile nr. 2973 din 21 noiembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 mai 2008.