ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1898/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.I. a solicitat,

în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor ca

prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că reclamantul a fost și reținut

ilegal în timpul evenimentelor din decembrie 1989, conform prevederilor art. 3

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 341/2004 și să fie obligat pârâtul de a-i elibera

certificatul preschimbat de reținut în baza textului sus-indicat.

Pe cale de consecință

să se înainteze la Președintele României propunerea de obținere a titlului de

„

Luptător pentru victoria

revoluției din decembrie 1989 reținut".

Pârâtul, prin întâmpinare,

a invocat excepția prematurității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale

pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Prin sentința civilă

nr. 2973 din 21 noiembrie 2007 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția prematurității acțiunii; a respins acțiunea

reclamantului C.I. în contradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 ca prematur introdusă.

Pentru a pronunța această

soluție instanța de fond a reținut, în esență, că potrivit art. 9 alin. (5) din

Legea nr. 341/2004 contestațiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării

certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză

și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care

le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.

Abia după primirea răspunsului

de la aceasta comisie reclamantul se poate adresa instanței, dacă va fi în continuare

nemulțumit de răspunsul primit la contestația sa.

Comisia parlamentară nu

a soluționat contestația reclamantului, ci a luat cererea acestuia drept un memoriu

pe care l-a trimis spre elaborarea unui răspuns tot pârâtei.

Împotriva acestei sentințe,

în termen legal recurentul C.I. a formulat declarație de recurs, fără a preciza

motivele de nelegalitate pe care se întemeiază, astfel cum prevăd dispozițiile

art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

Potrivit acestor dispoziții:

„cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității: motivele de nelegalitate

pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele

vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Conform dispozițiilor

art. 306 alin. (1) C. proc. civ., „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul

legal, cu excepția cazurilor prevăzute de alin. (2)”.

Or, în cauză nu există

motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, potrivit alin.

(2) al aceluiași art.

Astfel fiind, față de

considerentele arătate și în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) C.

proc. civ. se va constatat nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de CI., împotriva sentinței civile nr. 2973 din 21 noiembrie 2007 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 mai 2008.