ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1985/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Examinând actele și lucrările dosarului, rezultă următoarele: Prin Sentința penală nr. 432 din 13 octombrie 2009 a Tribunalului Galați, a fost condamnat inculpatul S.T. la o pedeapsă de 10 (zece) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 6 (șase) ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. în ref. la art. 76 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (2) C. pen. (faptă din 08 noiembrie 2008). În baza art. 71 C. pen.

s-a aplicat inculpatului S.T. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului S.T. iar conform art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii - 24 ore - aferentă zilei de 14 noiembrie 2008 și a arestării preventive de Ia 15 noiembrie 2008 la zi. S-a luat act că Spitalul Clinic Județean de Urgență „S.A.A.G." nu a formulat pretenții civile în cauză. În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul S.T. a fundului de lemn folosit la săvârșirea infracțiunii, obiect care însoțește dosarul.

Conform art. 189 C. proc. pen., costul expertizei medico-legale, respectiv suma de 660 RON va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Institutului de Medicină Legală „M.M." București și în baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat pe inculpatul S.T. la plata sumei de 3.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Pentru a fi dispus astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Inculpatul S.T. și victima S.M. erau soți și locuiau în imobilul de pe strada Ș. din municipiul Galați, împreună cu mama inculpatului, martora S.E. Inculpatul și victima ocupau corpul de casă situat în partea stângă a curții iar martora S.E. ocupa corpul de casă situat în capătul curții, lângă grădină.

Relațiile dintre inculpat și victimă au fost bune până în momentul în care aceasta a început să consume băuturi alcoolice în mod excesiv. Pe fondul consumului de băuturi alcoolice, victima S.M. devenea agresivă verbal și fizic, în sensul că îl jignea pe inculpat și sărea la el la bătaie. Certurile dintre victimă și inculpat erau cunoscute și de vecini, și ei obișnuiți cu „ieșirile" victimei, pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice. Martora S.E. și inculpatul S.T. au declarat că nu au dus-o pe victimă la dezalcoolizare, deoarece a refuzat acest lucru și nu a conștientizat problema pe care o avea. În cursul anului 2007, tot pe fondul consumului de băuturi alcoolice, victima S.M. a suferit o criză și a fost internată în spital, fiind operată la cap. După externare, deși i se interzisese acest lucru, victima a continuat să consume băuturi alcoolice.

La data de 08 noiembrie 2008, sâmbătă, inculpatul, victima și martora S.E. se aflau la locuința lor. În jurul orei 13,00, inculpatul S.T. a solicitat martorei S.E. să pregătească masa, în ideea de a mânca împreună. În momentul în care martora a adus cele necesare în bucătăria inculpatului și victimei, a sesizat că aceștia erau liniștiți, se cinsteau cu băutură în cinstea fiicei lor. După un timp, victima S.M. s-a așezat în patul din camera situată imediat lângă bucătărie. Pentru că a sesizat că victima era nervoasă și pentru a evita orice discuție, martora S.E. a mers în locuința sa, în corpul de casă din spatele curții. La acel moment, așa cum susține și inculpatul și martora S.E., victima nu părea să fie sub influența băuturilor alcoolice.

În jurul orei 17,00, victima S.M. a solicitat inculpatului S.T. să meargă la magazin și să-i cumpere ceva de băut. Pentru că inculpatul a refuzat, inculpata a mers singură. A revenit și a început să bea în bucătărie. În acel moment inculpatul S.T. era în curte, făcea curățenie la stratul de flori situat în partea dreaptă a curții, în dreptul ușii de acces în bucătăria unde se afla victima. Pe fondul consumului de băuturi alcoolice, victima a început scandalul, în sensul că l-a jignit pe inculpat și a început să trântească lucrurile prin bucătărie. La un moment dat, din pragul bucătăriei, victima S.M. a aruncat înspre inculpatul S.T., care stătea aplecat și curăța straturile de flori, cu un fund de lemn, nimerindu-l pe inculpat în zona spatelui.

Supărat și tulburat de atitudinea victimei, inculpatul a luat de jos fundul de lemn și, cu el în mâna dreaptă, s-a repezit înspre victimă, spunând „de ce dai în mine, mă nenorocito, ai vrut să-mi dai în cap și m-ai nimerit în spate". Văzându-l, victima a încercat să fugă și, întorcându-se înspre camera de lângă bucătărie, a fost lovită de către inculpat cu fundul de lemn, în zona capului. Inculpatul a susținut că a lovit-o o singură dată pe victimă, cu latul fundului de lemn. Urmare loviturii, victima S.M. a căzut pe podea, fără a mai da semne vitale. Realizând gravitatea situației, inculpatul a mers în corpul de casă unde stătea mama sa, martora S.E. A chemat-o pe aceasta spunându-i că a lovit-o pe victimă și că aceasta a căzut și s-a lovit.

Martora S.E. a încercat să o ajute pe victimă dar, realizând că starea acesteia este gravă, a chemat salvarea. Martora S.E. a precizat că l-a întrebat pe fiul său ce a făcut, iar el i-a răspuns că i-a dat doar două palme victimei și că aceasta ar fi căzut. Inculpatul a precizat în declarațiile date că a spus mamei sale că a lovit-o pe victimă cu fundul de lemn și că martora S.E. ar fi luat fundul de lemn și l-ar fi dus de acolo. În seara zilei de 08 noiembrie 2009, victima a fost transportată la Spitalul Județean Galați unde s-a intervenit operatoriu, dar nu a mai ieșit din starea comatoasă, iar la data de 13 noiembrie 2008, victima S.M. a decedat. La data de 14 noiembrie 2008, fără ezitare, inculpatul a indicat împrejurările și condițiile în care a comis fapta și a indicat obiectul de care s-a folosit la comiterea faptei.

La data de 09 noiembrie 2008, dat fiind faptul că existau suspiciuni cu privire la împrejurările în care victima ajuns în stare comatoasă, s-a procedat la fotografierea inculpatului și la examinarea medico-legală a acestuia. Din raportul de constatare medico-legală rezultă că inculpatul prezenta leziuni de violență ce au putut fi produse: excoriațiile faciale, echimozele de la nivelul gâtului și regiunii scapulare au putut fi produse prin zgâriere și comprimare cu corpuri dure cu margini alungite, posibil degete și pot data din 08 noiembrie 2008; restul leziunilor pot data din perioada 05 - 06 noiembrie 2008 și au putut fi produse prin lovire cu sau de corp contondent cu margine alungită și comprimare cu corpuri dure - degete.

Leziunile nu i-au pus în primejdie viața iar leziunile care pot data din 08 noiembrie 2008 nu au necesitat pentru vindecare zile de îngrijiri medicale. Potrivit concluziilor raportului de constatare medico-legală întocmit cu prilejul autopsierii victimei S.M. moartea acesteia a fost violentă și s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale traumatice, în evoluția căreia a survenit o bronhopneumonie. Leziunile traumatice descrise au putut fi produse prin loviri active cu corpuri dure, pot data din 08 noiembrie 2008, iar între aceste leziuni și deces se stabilește legătură indirectă de cauzalitate. Sângele recoltat la momentul internării în spital (08 noiembrie 2008, ora 20,00), conținea etanol în concentrație de 2,70 g %o.

Audiat cu respectarea garanțiilor procesuale, în faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei în modalitatea și împrejurările mai sus descrise. Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza probelor administrate și aflate la dosar care se coroborează și cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului. Împotriva acestei hotărâri, în termenul prevăzut de lege, a declarat apel inculpatul S.T. Prin motivele de apel s-a susținut că hotărârea dată de instanța de fond este netemeinică și nelegală întrucât încadrarea juridică dată faptei este greșită urmare a nereținerii disp. art. 44 C. pen. privind legitima apărare. S-a susținut că prin aruncarea de către victimă a fundului de lemn i-a creat inculpatului o stare de nervozitate ce l-a determinat la rândul său să o lovească pe victimă în zona capului cu același obiect.

De asemenea, s-a mai arătat că victima a decedat ulterior datorită bronhopneumoniei pe fondul consumului de alcool, că s-a aflat în legitimă apărare, regretat fapta și nu a urmărit comiterea faptei. S-a mai arătat că hotărârea dată este și netemeinică întrucât pedeapsa aplicată de 10 ani este prea aspră și că față de persoana inculpatului și comportamentul acestuia s-ar fi impus reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 73 lit. b) și art. 76 lit. a) C. pen. și schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 183 C. pen. S-a solicitat ca în rejudecare să se dea o mai mare eficiență disp. art. 72 - 76 C. pen. pentru reducerea pedepsei către limita prevăzută de lege, respectiv 3 ani.

Prin Decizia penală nr. 31 din 26 februarie 2010, Curtea de Apel Galați, secția penală, a admis apelul declarat de inculpatul S.T. împotriva Sentinței penale nr. 432 din 13 octombrie 2009 a Tribunalului Galați, desființând, în parte, sub aspectul laturii penale, sentința penală atacată și, în rejudecare, a înlăturat pedeapsa complementară și pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului civil prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen., aplicate inculpatului S.T. A menținut restul dispozițiilor sentinței atacate. Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul S.T., solicitând, prin apărătorul desemnat din oficiu, cât și personal, la data judecării recursului, admiterea astfel cum s-a reținut în practicaua prezentei decizii.

Examinând decizia penală atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Înalta Curte constată următoarele: În cauză s-a stabilit corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, procedându-se la încadrarea juridică corespunzătoare a faptei comisă de acesta. Cu privire la primul motiv de recurs prin care se solicită schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., Înalta Curte constată că acesta nu poate fi primit întrucât nu este întemeiat. Astfel, în raport de obiectul folosit (fund de lemn), de zona vizată (cap) care este vitală și de intensitatea loviturii aplicate, aspecte coroborate cu rezultatul acțiunii inculpatului, respectiv decesul victimei, cererea formulată de inculpat nu poate fi primită.

În același sens, chiar dacă inculpatul nu a urmărit să suprime viața victimei, el putea și trebuia să prevadă rezultatul acțiunii sale. În consecință, solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen. nu este fondată. Al doilea motiv de recurs formulat de inculpat în subsidiar vizează o nouă individualizare a pedepsei în sensul reducerii acesteia.

Sub aspectul pedepsei aplicate inculpatului, Înalta Curte constată că, în cauză, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al infracțiunii și împrejurările concrete de comitere a faptei, circumstanțele reale, dar și cele personale (atitudinea inculpatului înainte și după comiterea faptei, atitudinea procesuală sinceră a acestuia și regretul manifestat), aspecte care au dus la stabilirea unei pedepse care, prin cuantum și modalitate de executare, este în măsură să asigure atingerea scopurilor pedepsei, astfel cum sunt reglementate de dispozițiile art. 52 C. pen.

Deși apărarea inculpatului a susținut că s-ar fi impus reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât victima, prin aruncarea fundului de lemn în direcția inculpatului, i-a creat acestuia o stare de nervozitate ce l-a determinat, la rândul său, să o lovească în zona capului cu același obiect, Înalta Curte constată că această cerere este neîntemeiată, deoarece, așa cum corect s-a reținut, la momentul la care inculpatul a lovit atacul era consumat și, prin urmare, nu a creat acestuia o puternică tulburare sau emoție care să justifice reacția acestuia, vădit exagerată. Prin urmare, cererea de reducere a pedepsei este nejustificată, având în vedere și că pedeapsa stabilită este la limita minimă prevăzută de lege.

Față de aceste considerente, în temeiul art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.T. împotriva Deciziei penale nr. 31 din 26 februarie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 14 noiembrie 2008 la 19 mai 2010. Obligă recurentul inculpat la 275 RON cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea avocatului ales, în sumă de 50 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2010.