ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5830/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ

și fiscal, prin sentința civilă nr. 109 din 12 mai 2009, a respins, ca nefondată,

acțiunea formulată de reclamanții C.L., C.V., G.P., H.S., I.R., I.M.C., J.A., L.I.,

P.I. și S.M., în contradictoriu cu pârâtul Laboratorul Central pentru Carantină

Fitosanitară, având ca obiect obligarea pârâtului la plata suplimentului postului

de 25% din salariul de bază și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare

în procent, de asemenea, de 25% din salariul de bază, datorată de la data de 01

ianuarie 2004 până la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești.

În acest sens instanța

a reținut, în esență, că pentru a fi posibilă cuantificarea suplimentului postului

și a suplimentului treptei de salarizare, prevăzute de art. 29 din Legea nr. 188/1999,

este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea și executarea textului

de lege mai sus-menționat, atribuțiune ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării

unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării

unei hotărâri date în executarea prevederilor Legii nr. 188/1999.

Pe cale de consecință

s-a apreciat că, în condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calculare

a suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare, acordarea acestor

drepturi salariale presupune, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor

sume de bani imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificare

de către instanță, în raport de diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei

Curții Constituționale nr. 820/2008.

Împotriva acestei sentințe

au declarat recurs reclamanții.

Recurenții au susținut

că soluția primei instanțe este nefondată deoarece au solicitat numai să se constate

că aceste sporuri legale trebuie plătite de către pârât, care nu și-a respectat

obligațiile legale de a le calcula și plăti, sporurile fiind suspendate până în

anul 2006, iar nu calcularea lor de către instanță.

Recursul este nefondat.

Astfel, potrivit art.

31 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare,

republicată în M. Of. nr. 365/29.05.2007, pentru activitatea desfășurată, funcționarii

publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime

în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.

Același articol prevede în alin. (3) că salarizarea funcționarilor publici se face

în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare

pentru funcționarii publici.

Prin O.G. nr. 6/2007,

privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi

ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul

unitar de salarizare s-a prevăzut în art. 3 că gestiunea sistemului de salarizare

a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu

încadrarea în resursele financiare și în numărul maxim de posturi aprobate potrivit

legii.

În raport de aceste dispoziții

legale și în lipsa unui act normativ privind salarizarea unitară a funcționarilor

publici, instanța de fond a reținut în mod justificat că nu există bază legală pentru

cuantificarea și acordarea suplimentului postului și a suplimentului corespunzător

treptei de salarizare.

În condițiile în care

nu este încă reglementată modalitatea de calcul a celor două suplimente la salariul

de bază, suntem în prezența unui drept virtual, ceea ce presupune că acordarea acestor

drepturi bănești ar însemna obligarea autorității ori a instituției publice angajatoare

la plata unor sume imposibil de calculat și, în consecință, pronunțarea unei hotărâri

nesusceptibile de executare.

În raport de cele expuse

mai sus, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de C.L., C.V., G.P., H.S., I.R., I.M.C., J.A., L.I., P.I. și S.M. împotriva sentinței

civile nr. 109 din 12 mai 2009 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ

și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 16 decembrie 2009.