ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3375/2010

Asupra recursului de

față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 264 din 07 iulie

2009, Tribunalul Argeș, în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc.

pen., a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul R.V.A., împotriva

rezoluției din 02 martie 2008, dată în Dosarul Parchetului de pe lângă

Tribunalul Argeș nr. 85/P/2008.

Pentru a pronunța

această hotărâre, prima instanță a reținut în esență că, deși reclamantul

pretinde că una dintre cele două fete gemene rezultate din concubinajul său cu

făptuitoarea B.V. a fost ucisă, în realitate nu există dubii cu privire la

cauzele morții. Potrivit actelor medicale, decesul copilului s-a datorat unei

pneumopatii neonatale pe fond de naștere prematură, motiv față de care s-a

concluzionat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de

pruncucidere pe latură obiectivă și subiectivă.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, a declarat recurs petentul, criticând-o pentru

nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea, cu consecința admiterii

plângerii și desființării rezoluției atacate, pe motiv că există la dosar probe

care dovedesc vinovăția intimatei.

Curtea de Apel

Pitești, prin Decizia penală nr. 618/R din 20 octombrie 2009, a respins, ca

nefondat, recursul declarat de petentul R.V.A. împotriva Sentinței penale nr.

264 din 07 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, în

Dosarul nr. 1388/109/2009, fiind obligat recurentul să plătească 300 RON

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța

această decizie, Curtea a reținut că, prin plângerea înregistrată la data de 27

octombrie 2008, recurentul-petent a solicitat Parchetului de pe lângă

Tribunalul Argeș efectuarea de cercetări față de intimata B.V. pentru comiterea

infracțiunii de pruncucidere, constând în aceea că, imediat după naștere, ar fi

ucis, la data de 07 iunie 2006, pe una dintre fetele gemene și anume pe minora

B.G.

Cercetările efectuate

în cauză au demonstrat netemeinicia acestor acuzații, astfel încât, prin

rezoluția nr. 485/P/2008 din 02 martie 2008, procurorul a dispus neînceperea

urmăririi penale față de făptuitoare. Această soluție a fost atacată de

petiționar în fața prim-procurorului parchetului, iar acesta din urmă,

pronunțându-se în temeiul art. 278 C. proc. pen., a dispus respingerea ca

neîntemeiată a plângerii (rezoluția nr. 213/II/2/2009).

Împotriva Deciziei penale

nr. 618/R din 20 octombrie 2009, pronunțată în recurs, R.V.A. a făcut

contestație în anulare, care a fost respinsă ca nefondată de Curtea de Apel

Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia

penală nr. 252/R din 15 aprilie 2010 pronunțată în Dosarul nr. 192/46/2010.

Nemulțumit,

contestatorul a formulat recurs împotriva acestei decizii, pe care, în termen

legal, l-a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Recursul declarat

este inadmisibil.

Calea de atac

formulată de contestator nu este supusă recursului, Decizia penală nr. 252/R

din 15 aprilie 2010 a Curții de Apel Pitești, prin care i s-a respins recursul,

fiind definitivă, conform art. 392 alin. (4) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de contestatorul R.V.A. împotriva Deciziei

penale nr. 252/R din 15 aprilie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția penală și

pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul

contestator la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată, în

ședință publică, azi 28 septembrie 2010.