ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2764/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2764/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamanta SC C. SA a solicitat în contradictoriu cu pârâtul
Consiliul Local Sălcioara, obligarea acestuia de a continua procedura de
achiziție publică, inclusiv cu oferta reclamantei, pentru atribuirea
contractului de achiziție publică „Proiectarea și execuția obiectivului de
investiții alimentare cu apă a comunei Sălcioara, județul Dâmbovița” sub
sancțiunea plății unei amenzi de 20% din salariul minim pe economie pe zi
întârziere, iar în cazul în care continuarea procedurii de achiziție publică nu
mai este posibilă, obligarea pârâtului la plata daunelor-interese cauzate
societății, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, aceasta
învederează faptul că societatea s-a înscris și a participat la procedura de
atribuire a contractului de achiziție publică „Proiectarea și execuția
obiectivului de investiții Alimentarea cu apă a comunei Sălcioara județul
Dâmbovița, organizată de pârât.
Procedura a început în anul 2009 și
datorită unor contestări succesive ale rezultatelor licitației de achiziție
publică nu s-a putut ajunge la atribuirea și încheierea contractului de
achiziție publică, deși prin decizia nr. 1432 din 23 septembrie 2010 Curtea de
Apel Ploiești, a decis continuarea procedurii de achiziție inclusiv cu oferta
societății.
Curtea de Apel Ploiești, secția a
II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal prin sentința civilă nr. 36
din 31 ianuarie 2012 a admis excepția necompetenței materiale a acestei
instanțe, invocată din oficiu declinând competența de soluționare a cauzei în
favoarea Tribunalului Dâmbovița.
Pentru a pronunța această sentință,
instanța a reținut că potrivit art. 286 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006,
procesele și cererile privind actele autorităților contractante emise înainte
de încheierea contractului, precum și acordarea despăgubirilor pentru repararea
prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire se soluționează în
primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a
tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante.
În speță, reține instanța de fond,
având în vedere obiectul acțiunii și dispoziția legală mai sus menționată,
precum și împrejurarea că până în prezent nu s-a încheiat contractul de
achiziție publică în discuție, competent să soluționeze prezenta acțiune este
tribunalul.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs pârâtul Consiliul local al comunei Sălcioara, întemeiat pe
dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 și pe cele ale art. 312 alin. (5) teza finală
C. proc. civ.
Mai înainte, însă, de a trece la
analiza motivelor de recurs, urmează să se constate că acesta este inadmisibil
din următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 158 C.
proc. civ., așa cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, în vigoare de la
data de 29 octombrie 2010 „Când în fața instanței de judecată se pune în
discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța
competentă ori, dacă este cazul, un alt organ cu activitate jurisdicțională
competent.
Dacă instanța se declară competentă,
va trece la judecarea pricinii, cel nemulțumit putând să facă, potrivit legii,
apel sau recurs după darea hotărârii asupra fondului.
Dacă instanța se declară necompetentă,
hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată
instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competentă.
Prin sentința nr. 36 din 31 ianuarie
2012 atacată cu recurs în prezenta cauza, Curtea de Apel Ploiești, secția a
II-a civilă de contencios administrativ și fiscal a admis excepția
necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului
Dâmbovița, secția de contencios administrativ și fiscal.
Așa fiind și având în vedere
prevederile art. 158 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora o astfel de
hotărâre nu este supusă nici unei căi de atac, Înalta Curte constată că
recursul este inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Consiliul Local al Comunei Sălcioara împotriva sentinței civile nr. 36 din 31
ianuarie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă și de contencios
administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 1 iunie 2012.