ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2380/2010

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 28 din 9 martie 2010, Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca tardivă, plângerea formulată de petenții C.G. și C.E. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 8 octombrie 2009, dată în Dosarul nr. 296/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași și a rezoluției din 7 decembrie 2009 a procurorului general, dată în Dosarul nr. 943/II/2/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași. A obligat petiționarii la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele: Prin plângerea formulată la data de 1 aprilie 2008 numitul C.G.

a solicitat efectuarea de cercetări față de funcționarii din cadrul Primăriei Iași - Serviciul de Arhitectură și Urbanism, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, neglijență în serviciu și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor pentru a se stabili în ce condiții a fost emis certificatul de urbanism din 17 mai 2006, în baza căruia numita T.M.L., administrator al SC A. SRL a demolat o locuință aparținând părții vătămate, situată pe un teren din Iași, B-dul P., în locul căreia a edificat o altă construcție, în folosul SC A. SRL, persoana vătămată precizând că cererea în baza căreia a fost eliberat certificatul de urbanism, deși este formulată în numele său, nu îi aparține și nu a semnat-o.

Ulterior, prin apărătorul ales, persoana vătămată a solicitat extinderea cercetărilor și cu privire la alte fapte. Prin referatul întocmit la data de 06 februarie 2009 de Serviciul de Investigare a Fraudelor al I.P.J. Iași s-a propus neînceperea urmăririi penale în cauză. În urma verificărilor efectuate au rezultat următoarele aspecte: Conform certificatului de moștenitor din 24 mai 2002 soții C.G. și E. au dobândit în proprietate (printre alte bunuri) de la defunctul S.T. o casă de locuit situată în Iași (intravilan), b-dul I.P. - actualmente b-dul P., și terenul aferent, în suprafață de 4003 mp. Terenul a fost închiriat de SC "A." SRL pe o perioadă de 5 ani, contractul de locațiune fiind încheiat la data de 01 septembrie 2003 între soții C. și numita T.M.L., în calitate de asociat unic al societății.

Ulterior numita C.E. s-a asociat cu numita T.M.L., înființând la data de 06 martie 2006 SC "M.A.S." SRL Iași, sus-numitele fiind totodată și administratori ai societății. Sediul societății a fost stabilit în imobilul situat în B-dul P., la data de 06 martie 2006 fiind încheiat și un contract de comodat între soții C. și SC "M.A.S." SRL Iași, cei doi cedând societății, cu titlu gratuit, folosința imobilului din b-dul P., pe o perioadă nedeterminată. La data de 23 mai 2006 între soții C. și SC "M.A.S." SRL Iași s-a încheiat un contract de asociere în participațiune, terenul din B-dul P., fiind adus cu titlu de aport social de soții C. Ulterior, intervenind neînțelegeri între asociați, soții C. au solicitat rezilierea contractului de asociere în participațiune, ce a făcut obiectul Dosarului nr. 8558/99/2007 al Tribunalului Iași.

1) Referitor la modul în care a fost obținut certificatul de urbanism din 17 mai 2006 s-au stabilit următoarele: - cererea prin care se solicită eliberarea certificatului de urbanism a fost înregistrată la Primăria Iași la data de 30 martie 2006, fiind repartizată spre soluționare numitului P.D., consilier în cadrul Serviciului de Arhitectură și Urbanism. - prin adresa din 3 aprilie 2006 a Serviciului de Arhitectură și Urbanism, expediată la adresa de domiciliu a soților C. s-a solicitat completarea documentației cu un plan de încadrare în zonă, din care să reiasă unde este amplasată parcela unde se dorește edificarea unei construcții, actul solicitat fiind depus, conform declarației numitului P.D., care ulterior a întocmit certificatul de urbanism din 17 mai 2006, l-a trimis la semnat, apoi la serviciul de registratură, pentru a fi ridicat de solicitant.

Întrucât numitul C.G. a arătat că nici el și nici soția nu au solicitat eliberarea certificatului de urbanism, în cauză s-a efectuat o constatare tehnico-științifică grafoscopică pentru a se stabili cine a completat formularul tip al cererii pentru eliberarea certificatului. În raportul din 05 ianuarie 2009 al Serviciului Criminalistic din cadrul I.P.J. Iași s-a concluzionat că scrisul cu care a fost completată cererea și semnătura din finalul acesteia nu au fost executate nici de C.G. și nici de C.E., dar nici de T.M.L. S-au făcut demersuri la Primăria Municipiului Iași, în vederea identificării persoanei care a depus cererea de eliberare a certificatului de urbanism/care a ridicat acest certificat, din adresa din 18 septembrie 2008 rezultând că aceasta nu poate fi identificată, neexistând evidențe în acest sens.

Având în vedere faptul că la cerere au fost anexate documente care nu puteau fi decât în posesia soților C. (certificat de moștenitor, titlu de proprietate, fișa corpului de proprietate, plan de încadrare în zonă) și mai ales faptul că s-a completat documentația potrivit solicitării formulate prin adresa din 03 aprilie 2006, apreciază că cererea nu putea fi formulată decât cu acordul titularilor dreptului de proprietate, neexistând niciun indiciu că ar fi fost formulată cu rea-credință de către numita T.M.L. sau de o terță persoană la instigarea acesteia. Numita T.M.L. a declarat că acordul soților C. de a se edifica o construcție pe terenul din Bd. P. a existat înainte de a înființa SC "M.A.S." SRL Iași, iar în acest scop C.G.

a și făcut demersurile pentru obținerea certificatului de urbanism, în final înmânându-i o copie a acestui act. Sus-numita a mai precizat și faptul că în vederea edificării construcției a apelat la serviciile unei firme specializate în arhitectură, care a solicitat și obținut în numele SC "M.A.S." SRL Iași certificatul de urbanism din 26 martie 2007. Construcția nu s-a mai ridicat din lipsă de fonduri, iar ulterior soții C. au solicitat în instanță fonduri, iar ulterior soții C. au solicitat în instanță rezilierea contractului de asociere în participațiune. T.M.L. a declarat că nu a efectuat nicio acțiune de demolare a clădirii existente pe terenul din Bd. P., clădirea autodemolându-se ca urmare a vechimii sale.

În certificatul de moștenitor se menționează că imobilul a fost construit în anul 1951, astfel că este posibil ca acesta să fie deteriorat până la autodemolare din cauza vechimii. 2) Numitul C.G. a precizat și faptul că în cartea funciară a imobilului său s-a notat contractul de asociere în participațiune prin intermediul Biroului Notarului Public M.Ș., deși el nu a formulat o astfel de solicitare. Din verificări a rezultat că numita T.M.L. a încheiat un contract de asistență juridică (nr. X din 30 aprilie 2007) cu avocata I.I., în vederea notării în cartea funciară a contractului de asociere în participațiune, contractul fiind încheiat de T.M.L. în calitate de reprezentant al SC "M.A.S." SRL Iași.

Avocata nu a făcut personal demersurile la O.C.P.I. Iași, ci prin intermediul Biroului Notarului Public M.Ș., respectiv prin delegatul biroului notarial, T.M., în cerere consemnându-se din eroare că notarea contractului ar fi solicitată de titularii dreptului de proprietate și nu de SC "M.A.S." SRL Iași. 3) Mai arată persoana vătămată că și contractul de folosință agricolă din 06 iunie 2006 încheiat între Consiliul Local Iași și SC "M.A.S." SRL Iași ar fi fals, deoarece, deși soția sa figurează ca și reprezentant al societății, semnătura și seria actului de identitate nu sunt ale sale, ea neîncheind în realitate acest contract. Prin rezoluția procurorului din 8 octombrie 2009, dată în Dosarul nr. 296/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași s-au dispus următoarele: Neînceperea urmăririi penale față de numiții: - T.M.L.

sub aspectul comiterii infracțiunilor de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. și instigare la uz de fals prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 291 C. pen. întrucât faptele nu există, respectiv sub aspectul comiterii infracțiunilor de distrugere prev. de art. 217 alin. (1) C. pen. întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală; - P.D. sub aspectul comiterii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. întrucât fapta nu există; - T.M. și I.I. sub aspectul comiterii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. întrucât sub aspectul laturii subiective nu este întrunit conținutul constitutiv al acestei infracțiuni.

Pentru a se pronunța astfel, procurorul a apreciat următoarele: Din verificări a rezultat faptul că semnătura și seria actului de identitate de pe contractul de folosință agricolă aparțin numitei T.M.L., persoană care avea dreptul de a reprezenta SC "M.A.S." SRL Iași. Dat fiind faptul că numita T.M.L. are calitatea de administrator și asociat al SC "M.A.S." SRL Iași, aceasta avea atribuții de a face demersuri pentru organizarea activității societății, ce includ și cele referitoare la amenajarea unor spații necesare desfășurării activității societății, așa cum a fost stabilită aceasta prin contractul de asociere sau pentru încheierea unor contracte în numele societății. Neînțelegerile asociaților în ceea ce privește construirea unui spațiu pe terenul adus ca aport social privesc derularea activității SC "M.A.S." SRL Iași nu au relevanță penală, putând fi soluționate prin intermediul instanței de judecată.

Totodată, numitul C.G. poate formula o acțiune civilă și pentru nerespectarea clauzelor contractului de comodat, în clauzele contractuale fiind stipulată obligația comodatarului de a menține spațiile folosite cu titlu gratuit în starea în care se aflau în momentul închirierii, cât și obligația de a nu li se aduce modificări decât cu acordul scris al comodantului, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale în ceea ce privește infracțiunea de "distrugere" prev. de art. 217 alin. (1) C. pen. Totodată, din memoriul depus de persoana vătămată la dosar, datat pe 10 iunie 2008 rezultă că aceasta avea cunoștință de demolarea imobilului încă din anul 2007, când a și solicitat rezilierea contractului de asociere în participațiune, iar plângerea penală a fost formulată după împlinirea termenului de 2 luni prevăzut de art. 284 alin. (1) C. proc.

pen. De observat că, potrivit Legii nr. 50/1991, demolarea unei construcții fără autorizație nu constituie infracțiune, decât în cazul monumentelor istorice (prin interpretarea per a contrario a art. 24). Rezoluția procurorului din 8 octombrie 2009 a fost comunicată petentului C.G. la data de 19 octombrie 2009 (Dosar nr. 296/P/2009). Împotriva acestei rezoluții, petentul C.G. a formulat plângere la procurorul general la data de 11 noiembrie 2009, înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași la data de 13 noiembrie 2009, astfel cum rezultă din actele de la dosarul cauzei, comunicate la cererea instanței de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. Rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dispuse în temeiul prevederilor art. 228 alin. (6) C. proc.

pen. raportat la art. 10 lit. a), b) și d) C. proc. pen. a fost confirmată de Procurorul General adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași prin Rezoluția nr. 943/II/2/2009 din 7 decembrie 2009. Împotriva soluției dispusă de procuror petiționarii C.G. și C.E. au formulat plângere la instanța competentă, respectiv Curtea de Apel Iași, care a dispus respingerea plângerii, ca tardivă. Împotriva sentinței de fond au declarat recurs petiționarii C.G. și C.E., solicitând admiterea recursurilor astfel cum au fost formulate în scris și, în consecință, casarea hotărârii atacate și, pe fond, admiterea plângerii și trimiterea cauzei pentru efectuarea de cercetări penale față de intimați. Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând sentința recurată în conformitate cu dispozițiile art. 385 14 C. proc.

pen. și art. 278 1 C. proc. pen. constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - 278 C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării, de către procuror, a modului de rezolvare potrivit art. 277 și art. 278, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Procedura instituită prin dispozițiile evocate anterior permit persoanelor vătămate să formuleze plângere la instanța competentă pentru a se verifica legalitatea și temeinicia soluției adoptate. Art. 278 1 alin. (2) C. proc. pen. instituie un termen de decădere în care persoana nemulțumită de soluția procurorului se poate adresa cu plângere instanței. Potrivit dispozițiilor legale evocate anterior, în situația în care procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel nu soluționează plângerea în termenul de 20 de zile prevăzut de art. 277 C. proc. pen., termenul de 20 de zile curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile. În cauza de față, Înalta Curte constată că petenții C.G.

și C.E. au formulat plângerea la instanță la data de 12 ianuarie 2010. Or, în condițiile în care petenții au formulat plângere la procurorul general la data de 11 noiembrie 2009 (înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași la 13 noiembrie 2009), soluționată prin rezoluția de respingere din 7 decembrie 2009, reiese că petenții nu au respectat termenul în care trebuiau să introducă plângerea la instanță, situându-se în afara acestuia, ceea ce a condus, în mod corect, la soluția de respingere a plângerii, ca tardivă, de către instanța de fond. Așa fiind, Înalta Curte constată că atât sentința atacată, cât și rezoluția procurorului sunt în afara oricărei critici. Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiționarii C.G. și C.E. împotriva Sentinței penale nr. 28 din 9 martie 2010 a Curții de Apel Iași. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurenții petiționari la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiționarii C.G. și C.E. împotriva Sentinței penale nr. 28 din 9 martie 2010 a Curții de Apel Iași, secția penală. Obligă recurenții petiționari la câte 100 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 iunie 2010. Procesat de GGC - CT