ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.12.2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4452/2010

HOTĂRÂRE
09.12.2010
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4452/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față,

În baza lucrărilor

dosarului constată următoarele:

Prin Sentința penală nr.80/F din 23

septembrie 2010, Curtea de Apel Pitești a respins ca nefondată plângerea

petentei G.M., împotriva Rezoluției din 21 iunie 2010 dată de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Pitești, pe care a menținut-o.

Pentru a hotărî

astfel, curtea de apel a reținut că prin procesul-verbal de constatare și

sancționare a contravențiilor din 19 septembrie 2008, primarul comunei

Frâncești, județul Vâlcea, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (2)

lit. d) din Legea nr. 50/1991, a dispus sancționarea persoanei vătămate G.M. cu

suma de 5.000 RON amendă, deoarece a construit pe proprietatea ce o deține pe

raza satului Frâncești din comuna Frâncești, județul Vâlcea, o anexă

gospodărească, din lemn, cu acoperiș din tablă și fundație din beton, fără a

deține autorizație de construcție.

Împotriva acestui

proces-verbal de contravenție, persoana vătămată G.M. a formulat plângere la

Judecătoria Râmnicu Vâlcea, soluția pronunțată fiind atacată ulterior, în căile

de atac ordinare și extraordinare. Din verificarea prealabilă a actelor și

lucrărilor dosarului, s-a constatat că procurorul a dispus în mod corect, în

temeiul art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea

urmăririi penale față de intimatele în cauză, cu motivarea pertinentă că

faptele nu există.

Aspectele reclamate

de petentă vizează legalitatea și temeinicia unor hotărâri judecătorești, însă

aceste critici pot fi analizate doar în căile de atac prevăzute de lege,

neputându-se realiza o reformare a acestora pe calea unei plângeri penale împotriva

magistraților.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs petenta, solicitând admiterea recursului, conform

motivelor de recurs depuse în scris la dosar.

Examinând recursul

prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că acesta este nefondat,

pentru următoarele considerente:

Petenta a fost

sancționată în cursul anului 2008 întrucât a ridicat o anexă gospodărească, pe

proprietatea sa, fără însă a deține autorizație de construcție. Împotriva

procesului-verbal de contravenție din 19 septembrie 2008, petenta a formulat

plângere, însă niciuna din instanțele de fond și de control judiciar nu i-a dat

câștig de cauză.

Nemulțumită de

soluțiile magistraților-judecători date în Dosarul civil nr.7304/288/2008, pe

care le-a considerat abuzive, petenta a depus la Parchetul de pe lângă Curtea

de Apel Pitești plângere prin care reclama faptul că intimatele-judecătoare

și-au încălcat atribuțiile de serviciu săvârșind astfel infracțiunea prev. de

art. 246 C. pen.

Prin Rezoluția din 21

iunie 2010, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a dispus neînceperea

urmăririi penale față de intimatele I.C.C. și V.D., întrucât fapta nu există.

Această soluție a fost menținută prin Rezoluția din 4 august 2010 a

Procurorului General al aceleiași instituții.

Verificând actele

dosarului, Înalta Curte constată că soluțiile pronunțate de

intimatele-judecătoare reprezintă rezultatul examinării probelor cauzei, al

aprecierii acestora și al deliberării, simpla împrejurare că petenta nu

împărtășește opiniile judecătoarelor nu constituie temei pentru tragerea la

răspundere penală a acestor magistrați, sub aspectul săvârșirii infracțiunii

prev. de art. 246 C. pen.

Din examinarea

sentinței atacate rezultă că aceasta este legală și temeinică. Din cuprinsul

actelor de cercetare prealabilă, a rezoluției procurorului și a rezoluției

procurorului ierarhic superior nu rezultă indicii că s-au comis infracțiunile

pe care le reclamă petenta.

Așa fiind, hotărârea

atacată este legală și temeinică, astfel că în baza art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen., recursul petentei va fi respins, ca nefondat, cu

obligarea acesteia, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la cheltuieli

judiciare către stat.

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de pe tenta G.M. împotriva Sentinței penale nr.80/F

din 23 septembrie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Obligă

recurenta-petentă la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 9 decembrie 2010.

Sursă