ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3735/2009

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 68 din 27 aprilie 2009 Curtea de

Apel Craiova a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta B.M.A.

împotriva Rezoluției nr. 267/P/2008 din 6 octombrie 2008 a Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Craiova.

În cauză s-a reținut că la data de

11 decembrie 2007 persoana vătămată B.M.A. a formulat plângere penală față de

avocații F.C.M., M.C.N. și M.V.I. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie

mincinoasă.

Persoana vătămată a susținut că cei

trei avocați, cu ocazia audierii lor în Dosarul nr. 572/P/2007 al Parchetului

de pe lângă Curtea de Apel Craiova, au făcut afirmații mincinoase în legătură

cu cele întâmplate la termenul de judecată din 12 iulie 2007 la Judecătoria

Caracal în Dosarul nr. 3181/207/2007 întrucât nu au fost prezenți în sala de

judecată.

Prin Rezoluția nr. 267/P/2008 din 6

octombrie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus

neînceperea urmăririi penale față de cei trei avocați, constatând că fapta

prevăzută de art. 260 C. pen. nu există.

Procurorul a constatat că persoana

intimată B.M.A. a sesizat faptul că la data de 12 iulie 2007, în timp ce se

afla în sala de judecată a Judecătoriei Caracal într-o cauză în care avea

calitatea de petent, avocatul F.M. i-a luat telefonul din buzunarul

pantalonilor, l-a aruncat pe jos, distrugându-l și i-a adus injurii.

Cauza a format obiectul Dosarului

nr. 572/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și, pentru

soluționarea acesteia, au fost ascultați ca martori, printre alții, avocații

F.C.M., M.C.N. și M.V.I.

Toți cei trei avocați au susținut că

au fost în sala de ședință, au asistat la un schimb de replici între persoana

vătămată și avocatul F.M., au văzut că sus-numita avea un telefon în buzunar și

căști la urechi și vrând să scoată firul din telefon, acesta i-a căzut.

După finalizarea cercetărilor

procurorul prin Ordonanța nr. 572/P/2007 din 26 noiembrie 2007 a dispus

scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului F.M. pentru infracțiunea

prevăzută de art. 217 C. pen. și aplicarea sancțiunii administrative a amenzii

de 500 RON, conform art. 18

1

C. pen.

În cauza de față, în care s-au

efectuat acte premergătoare față cei trei avocați pentru săvârșirea

infracțiunii de mărturie mincinoasă, procurorul a constatat că nu s-a putut

stabili dacă făptuitorii au fost sau nu prezenți în sala de judecată la data de

12 iulie 2007, declarațiile persoanelor ascultate fiind contradictorii.

Pe de altă parte, însă, s-a reținut

că, pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 260 C. pen., trebuie să

existe o neconcordanță între afirmațiile făcute de martori și aspectele

cunoscute de aceștia.

Este însă posibil ca, în aceleași

condiții de timp și de loc, aceeași împrejurare să fie percepută în mod

diferit, de persoane diferite, în raport de poziția acestora și de capacitatea

de percepție a evenimentului.

Aceasta nu transformă, obligatoriu,

afirmațiile formulate de o persoană în mărturie mincinoasă, fiind percepția sa

personală.

În acest mod se interpretează

declarațiile celor trei avocați, contestate.

Pe de altă parte, însăși persoana

vătămată confirmă o parte din afirmațiile făptuitorilor, respectiv că, în

adevăr avea căști la urechi și un telefon în buzunarul de la pantaloni.

Plângerea persoanei vătămate B.M.A.

împotriva rezoluției de neurmărire a fost respinsă prin Rezoluția nr. 2149/II/2/2008

din 7 noiembrie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Craiova.

Împotriva rezoluției de netrimitere

în judecată petiționara B.M.A. a formulat plângere, în temeiul art. 278

1

C. proc. pen., la judecătorul Curții de Apel Craiova care, așa cum s-a arătat

prin Sentința penală nr. 68 din 27 aprilie 2009 a respins-o ca nefondată.

Instanța a reținut că soluția de

netrimitere în judecată atacată, este legală și temeinică, întemeindu-se pe

acte premergătoare din care rezultă lipsa oricărui temei pentru tragerea la

răspundere penală a făptuitorilor.

Mai mult, s-a constatat că

declarațiile celor trei avocați au fost înlăturate din cauza ce formează

obiectul Dosarului nr. 572/P/2007 pe considerentul raporturilor lor personale

cu învinuitul F.M., coleg de profesie.

Împotriva acestei hotărâri

petiționara B.M.A. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii și, în

rejudecare, desființarea rezoluției de netrimitere în judecată, susținând

vinovăția făptuitorilor.

Verificând hotărârea atacată pe baza

actelor și lucrărilor de la dosar, sub toate aspectele, în conformitate cu

dispozițiile art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că

recursul nu este fondat.

Așa cum rezultă din Dosarul nr.

572/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în care s-au

efectuat cercetări față de avocatul F.M., procurorul a înlăturat declarațiile

avocaților intimați, având suspiciuni motivate de relațiile personale ale

acestora cu învinuitul F.M., de altfel, justificate, întrucât F.C.M. îi este

fiică iar ceilalți doi i-au fost avocați stagiari.

Aceasta însă, nu califică de la sine

declarațiile celor trei avocați intimați ca mincinoase, procurorul putând

stabili adevărul pe baza altor probe.

Dată fiind poziția intimaților în

sala de ședință, era posibil ca martorii avocați să fi perceput evenimentul din

sala de judecată la data de 12 iulie 2007, așa cum l-au și descris, însăși

petiționara confirmând, în parte, așa cum s-a reținut prin rezoluția de

neurmărire, afirmațiile acestora.

În acest context, rezervele

procurorului în a califica declarațiile martorilor ca mincinoase, întemeiate pe

dubiul dedus sau împrejurările constatate, sunt justificate.

Instanța de fond a luat în

considerare toate aceste împrejurări, în raport de care intimații au făcut

relatări conform percepției lor, astfel încât hotărârea de respingere a

plângerii petiționarei împotriva rezoluției de neurmărire, ca nefondată, este

legală și temeinică.

Față de cele ce preced, recursul

petiționarei urmează să fie respins ca nefondat, cu obligarea acesteia la plata

cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționara B.M.A. împotriva Sentinței penale nr. 68 din 27 aprilie

2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenta petiționară la 200

RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

11 noiembrie 2009.