ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3735/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3735/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 68 din 27 aprilie 2009 Curtea de Apel Craiova a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta B.M.A. împotriva Rezoluției nr. 267/P/2008 din 6 octombrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. În cauză s-a reținut că la data de 11 decembrie 2007 persoana vătămată B.M.A. a formulat plângere penală față de avocații F.C.M., M.C.N. și M.V.I. pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă. Persoana vătămată a susținut că cei trei avocați, cu ocazia audierii lor în Dosarul nr. 572/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, au făcut afirmații mincinoase în legătură cu cele întâmplate la termenul de judecată din 12 iulie 2007 la Judecătoria Caracal în Dosarul nr. 3181/207/2007 întrucât nu au fost prezenți în sala de judecată.
Prin Rezoluția nr. 267/P/2008 din 6 octombrie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale față de cei trei avocați, constatând că fapta prevăzută de art. 260 C. pen. nu există. Procurorul a constatat că persoana intimată B.M.A. a sesizat faptul că la data de 12 iulie 2007, în timp ce se afla în sala de judecată a Judecătoriei Caracal într-o cauză în care avea calitatea de petent, avocatul F.M. i-a luat telefonul din buzunarul pantalonilor, l-a aruncat pe jos, distrugându-l și i-a adus injurii. Cauza a format obiectul Dosarului nr. 572/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și, pentru soluționarea acesteia, au fost ascultați ca martori, printre alții, avocații F.C.M., M.C.N.
și M.V.I. Toți cei trei avocați au susținut că au fost în sala de ședință, au asistat la un schimb de replici între persoana vătămată și avocatul F.M., au văzut că sus-numita avea un telefon în buzunar și căști la urechi și vrând să scoată firul din telefon, acesta i-a căzut. După finalizarea cercetărilor procurorul prin Ordonanța nr. 572/P/2007 din 26 noiembrie 2007 a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului F.M. pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 C. pen. și aplicarea sancțiunii administrative a amenzii de 500 RON, conform art. 18 1 C. pen. În cauza de față, în care s-au efectuat acte premergătoare față cei trei avocați pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, procurorul a constatat că nu s-a putut stabili dacă făptuitorii au fost sau nu prezenți în sala de judecată la data de 12 iulie 2007, declarațiile persoanelor ascultate fiind contradictorii.
Pe de altă parte, însă, s-a reținut că, pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 260 C. pen., trebuie să existe o neconcordanță între afirmațiile făcute de martori și aspectele cunoscute de aceștia. Este însă posibil ca, în aceleași condiții de timp și de loc, aceeași împrejurare să fie percepută în mod diferit, de persoane diferite, în raport de poziția acestora și de capacitatea de percepție a evenimentului. Aceasta nu transformă, obligatoriu, afirmațiile formulate de o persoană în mărturie mincinoasă, fiind percepția sa personală. În acest mod se interpretează declarațiile celor trei avocați, contestate. Pe de altă parte, însăși persoana vătămată confirmă o parte din afirmațiile făptuitorilor, respectiv că, în adevăr avea căști la urechi și un telefon în buzunarul de la pantaloni.
Plângerea persoanei vătămate B.M.A. împotriva rezoluției de neurmărire a fost respinsă prin Rezoluția nr. 2149/II/2/2008 din 7 noiembrie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Împotriva rezoluției de netrimitere în judecată petiționara B.M.A. a formulat plângere, în temeiul art. 278 1 C. proc. pen., la judecătorul Curții de Apel Craiova care, așa cum s-a arătat prin Sentința penală nr. 68 din 27 aprilie 2009 a respins-o ca nefondată. Instanța a reținut că soluția de netrimitere în judecată atacată, este legală și temeinică, întemeindu-se pe acte premergătoare din care rezultă lipsa oricărui temei pentru tragerea la răspundere penală a făptuitorilor. Mai mult, s-a constatat că declarațiile celor trei avocați au fost înlăturate din cauza ce formează obiectul Dosarului nr. 572/P/2007 pe considerentul raporturilor lor personale cu învinuitul F.M., coleg de profesie.
Împotriva acestei hotărâri petiționara B.M.A. a declarat recurs, solicitând casarea hotărârii și, în rejudecare, desființarea rezoluției de netrimitere în judecată, susținând vinovăția făptuitorilor. Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, sub toate aspectele, în conformitate cu dispozițiile art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul nu este fondat. Așa cum rezultă din Dosarul nr. 572/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în care s-au efectuat cercetări față de avocatul F.M., procurorul a înlăturat declarațiile avocaților intimați, având suspiciuni motivate de relațiile personale ale acestora cu învinuitul F.M., de altfel, justificate, întrucât F.C.M.
îi este fiică iar ceilalți doi i-au fost avocați stagiari. Aceasta însă, nu califică de la sine declarațiile celor trei avocați intimați ca mincinoase, procurorul putând stabili adevărul pe baza altor probe. Dată fiind poziția intimaților în sala de ședință, era posibil ca martorii avocați să fi perceput evenimentul din sala de judecată la data de 12 iulie 2007, așa cum l-au și descris, însăși petiționara confirmând, în parte, așa cum s-a reținut prin rezoluția de neurmărire, afirmațiile acestora. În acest context, rezervele procurorului în a califica declarațiile martorilor ca mincinoase, întemeiate pe dubiul dedus sau împrejurările constatate, sunt justificate. Instanța de fond a luat în considerare toate aceste împrejurări, în raport de care intimații au făcut relatări conform percepției lor, astfel încât hotărârea de respingere a plângerii petiționarei împotriva rezoluției de neurmărire, ca nefondată, este legală și temeinică.
Față de cele ce preced, recursul petiționarei urmează să fie respins ca nefondat, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara B.M.A. împotriva Sentinței penale nr. 68 din 27 aprilie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori. Obligă recurenta petiționară la 200 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 11 noiembrie 2009.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.