ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 255/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 255/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 77 din 29 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în Dosarul nr. 3010/87/2011, în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul S.C.C., fiul lui G. și G., fără antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 1 (un) an și 8 (opt) luni.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 (trei) luni.

În baza art. 25 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 4 (patru) ani.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul S.C.C. executând pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a și lit. b) C. pen. în condițiile art. 71 C. pen.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, în condițiile art. 66 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata prevenției de la 11 mai 2011 la zi și în baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul B.M.A., fără antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 1 (un) an și 8 (opt) luni.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 (trei) luni.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului B.M.A., acesta executând pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C.A.G. zis „G.” sau „C.”, fără antecedente penale la pedeapsa de 1 (un) an și 8 (opt) luni închisoare.

În temeiul art. 86

1

C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaților B.M.A. și C.A.G. și, în baza art. 86

2

C. pen. s-a fixat termen de încercare de câte 3 ani și 8 luni în cazul fiecăruia.

În baza art. 86

3

C. pen. au fost obligați inculpații B.M.A. și C.A.G. să se supună pe durata termenului de încercare următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

Datele prevăzute la lit. b), c), d) se vor comunica Serviciului de Probațiune.

În temeiul art. 86

3

alin. (3) C. pen. s-a impus inculpatului B.M.A. obligația de a se supune măsurilor de control, tratament sau îngrijire, în scopul dezintoxicării. Supravegherea acestei obligații se va face de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman, iar în caz de neîndeplinire a obligației de către inculpat, Serviciul de Probațiune va sesiza instanța pentru luarea măsurii prevăzute de art. 86

4

alin. (2) C. pen.

S-a atras atenția inculpaților B.M.A. și C.A.G. asupra consecințelor ce decurg din aplicarea prevederilor art. 86

4

C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 359 C. proc. pen.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului B.M.A. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 19/ U.P. din 11 mai 2011.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.M.A. durata prevenției de la 11 mai 2011 la zi, respectiv, data punerii efective în libertate.

În temeiul art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului C.A.G. durata reținerii preventive de la 11 mai 2011 până la data de 12 mai 2011.

În baza art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităților de 0,84 grame, 3,44 grame, respectiv 0,86 grame rezină de canabis, rămasă după efectuarea analizelor de laborator precum și a sumei de 565 lei, dobândită prin valorificarea drogurilor de către inculpați, predată la C.E.C.B., cu recipisa de consemnare din data de 30 mai 2011.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea unității de calculator marca F., aparținând inculpatului S.C.C. predată la I.P.J. Teleorman, Serviciul C.J.S.E.O cu dovada seria B din 30 mai 2011.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 1.200 lei fiecare.

Pentru a se pronunța astfel, s-a avut în vedere că, la termenul de judecată din 28 iunie 2011, până la începerea cercetării judecătorești, inculpații susmenționați au declarat personal că recunosc săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

S-au depus, pentru inculpați, înscrisuri în circumstanțiere, administrate la același termen de judecată, respectiv caracterizări eliberate de Primăria comunei Brânceni pentru inculpații Stângă și Comănescu, caracterizări eliberate pentru cel din urmă și de către Postul de Poliție Brânceni, Liceul Teoretic N.A., unde acesta este elev în clasa a XII-A, certificat eliberat de o firmă cu sediul social în Madrid, Spania referitoare la activitatea desfășurată de inculpatul B.M.A., în cadrul acesteia până la data de 18 decembrie 2010 - probă încuviințată de instanță la același termen de judecată, din 28 iunie 2011.

Potrivit prevederilor art. 320

1

alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, „până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal (…) că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală”.

Luând act de declarațiile personale ale inculpaților, astfel cum au fost consemnate în ședința publică din 28 iunie 2011 și constatând față de probatoriul administrat de organul de urmărire penală că faptele pentru care inculpații sunt trimiși în judecată sunt stabilite și dovedite iar la dosar sunt suficiente date referitoare la persoana inculpaților tribunalul a procedat la judecarea cauzei în temeiul dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen.

Astfel, tribunalul a reținut ca situație de fapt că, la începutul lunii aprilie 2011, inculpații S.C.C. și B.A. - prieteni, ce-și stabiliseră reședința de aproximativ 4 ani pe teritoriul Spaniei, însoțiți de martorul B.A.D., au revenit din Spania în România, cu toții mergând la domiciliul inculpatului S.C.C., situat în comuna Brânceni, județul Teleorman.

Odată ajunși la domiciliul inculpatului S.C.C., acesta i-a relatat martorului B.A.D. că deține trei batoane de rezină de canabis și o punguță cu marijuana, produse pe care Ie-a adus din Spania, împreună cu inculpatul B.M.A., pentru consumul propriu, cu ocazia sărbătorilor pascale.

Totodată, inculpatul S.C.C. i-a arătat martorului batoanele de canabis, ambalate în staniol și resturile vegetale (marijuana) depozitate într-o punguță.

În aceste împrejurări, inculpatul S.C.C. a confecționat artizanal mai multe țigarete, prin amestecarea cu tutun a produselor stupefiante, din care, inculpații S.C.C. și B.M.A., au consumat, oferindu-i și martorului B.A.D., care a fumat la rândul său, repetat, în intervalul următoarelor două-trei zile, cât acesta din urmă a rămas în locuința inculpatului S.C.C.

În aceeași perioada de timp, cei doi inculpați au fost vizitați în mod frecvent de inculpatul C.A.G., zis „G.”, căruia i-au propus să le găsească cumpărători de țigări cu hașiș, dintre potențialii consumatori de droguri, din rândul tinerilor din localitatea Brânceni, Teleorman și de la liceul la care acesta era elev, la prețul de 50 lei/ țigara.

Inculpatul C.A.G. a fost de acord cu propunerea celor doi, respectiv de a intermedia vânzările de astfel de droguri, sens în care Ie-a pus la dispoziția o cartelă SIM personală, cu nr. de telefon 07697xxxxx, pentru ca aceștia să trateze în mod direct tranzacțiile.

Tot în cursul lunii aprilie 2011, în împrejurările în care au consumat țigaretele confecționate artizanal, prin amestec cu droguri, atât în locuința inculpatului S.C.C. cât și la poarta locuinței acestuia, acest inculpat împreună cu B.M.A. au manifestat un comportament „deschis” și „relaxat” în prezența mai multor tineri din comuna Brânceni, fată de care au afirmat că sunt consumatori de droguri, că acesta este permis în Spania și că pot procura de aici cantități mari de droguri.

În aceste împrejurări inculpații au oferit droguri, pentru a testa calitatea acestora, numiților: N.l.F., l.E.A., Z.R.M. și G.D.C. - care au fumat din țigări, precum și numitului C.M.C., care a refuzat oferta.

În contextul discuțiilor purtate cu martorii de mai sus, inculpații au propus acestora să cumpere sau să le găsească cumpărători de „ciocolată” (hașiș), sugerându-le ca potențialii cumpărători să se adreseze inculpatului C.A.G..

În urma acestor discuții, în jurul datei de 15 aprilie 2011, numitul D.C.M., zis „B.”, după ce a aflat despre punerea în vânzare a drogurilor, de la martorul I.E.A., i-a contactat pe inculpatul C.A.G., întâlnindu-se cu acesta pe raza mun. Alexandria, unde, după ce a testat calitatea drogurilor, fumând dintr-o țigară oferită de inculpat, a cumpărat de la acesta o țigară conținând hașiș, pentru care a achitat suma de 50 lei.

După câteva zile, respectiv în perioada 18-20 aprilie 2011, numitul D.C.M. l-a contactat din nou pe inculpatul C.A.G., de la care a cumpărat o altă țigaretă, oferindu-i în schimb un telefon mobil. Pentru a intra în posesia telefonului mobil, convenit ca mijloc de plată a tranzacției, la domiciliul martorului I.E.A., unde se afla telefonul, s-au deplasat toți cei trei inculpați, împrejurare în care inculpatul S.C.C. s-a interesat dacă telefonul funcționează.

În cursul cercetărilor penale efectuate în cauză s-a constatat că numitul D.C.A. a părăsit teritoriul României, aspect rezultat din procesul verbal încheiat de S.C.C.O. Teleorman la data de 20 mai 2011.

La începutul lunii mai 2011, după ce inculpatul C.A.G. i-a relatat numitului I.E.A., coleg de clasă la Liceul Noica din Alexandria, că va primi un colet din Spania, conținând droguri, acesta din urmă a fost de acord să cumpere o țigaretă cu „ciocolată”, la prețul de 50 lei, pe care urma să-l achite ulterior vânzării.

După aproximativ două zile de la livrarea țigării conținând rezină de canabis, inculpatul C.A.G. l-a contactat pe cumpărător pentru plata prețului țigaretei și cum acesta nu deținea decât suma de 15 lei, inculpatul a fost de acord să se deplaseze la locuința acestuia, din comuna Țigănești, pentru a primi parțial prețul.

În seara aceleași zile, inculpatul C.A.G., însoțit de inculpatul S.C.C., s-a deplasat cu un autoturism condus de o altă persoană, în comuna Țigănești, unde a primit suma de 15 lei de la numitul I.E.A.

Din investigațiile efectuate în cauză a rezultat că, în perioada aprilie - începutul lunii mai 2011, elevii Liceului C.N. din Alexandria, au aflat de activitățile ilicite cu droguri, inițiate de inculpatul C.A.G., ofertele acestuia și propunerile de punere în vânzare a produselor stupefiante, devenind notorii, astfel că, la data de 27 aprilie 2011, lucrători din cadrul S.C.C.O. Teleorman s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea de infracțiuni de trafic și consum ilicit de droguri.

În urma valorificării informațiilor obținute prin interceptarea autorizată a convorbirilor telefonice efectuate de inculpați, s-a stabilit că aceștia urmau să primească, în cursul primei săptămâni a lunii mai 2011, un colet conținând droguri, de la o persoană din Spania, regiunea Vaecas, pachet care urma să fie expediat prin intermediul serviciilor de coletărie ale unei firme de transport internațional.

Pentru identificarea acestui participant la faptă precum și în vederea descoperirii și strângerii probelor necesare lămuririi cauzei, prin Ordonanța nr. 31/D/P/2011 din 03 mai 2011 a D.I.I.C.O.T. - biroul teritorial Teleorman, s-a dispus introducerea în cauză a investigatorului sub acoperire, cu nume de cod „I.A.” și a colaboratorului acestuia, cu nume de cod „G.O.”, pentru a procura de la inculpați cantitatea de 20 grame din următoarele substanțe aflate sub control național: hașiș, canabis, cocaină, ori alte substanțe aflate sub incidența Legii nr. 143/2000.

În același scop, s-a autorizat de tribunal, pe o durată de 30 de zile, interceptarea și înregistrarea audio-video în mediul ambiental a discuțiilor directe și întâlnirilor purtate de investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia, cu ocazia cumpărării autorizate de droguri.

În urma desfășurării activităților specifice și a monitorizării inculpaților a rezultat că, la data de 10 mai 2011, în jurul orelor 11-12:00, inculpatul B.M.A. s-a prezentat la sediul SC T.T. SRL Alexandria, de unde a ridicat un colet, al cărui destinatar era, iar cât privește persoana expeditorului, din procesul verbal întocmit de lucrători din cadrul SCCO Teleorman la data de 10 mai 2011, a reieșit că acesta se numește L.I.C., din Madrid, Spania.

Din cercetări a mai rezultat că, la data de 10 mai 2011, prin folosirea investigatorului sub acoperire și a colaboratorului acestuia, s-a procedat la efectuarea a două cumpărări autorizate de droguri de la inculpații C.A.G., S.C.C. și B.M.A., la locuința din comuna Brânceni, aparținând inculpatului S.C.C., pentru prima cumpărare fiind înmânată suma de 200 lei, în bancnote din cupiura de 100 lei, seriile 084D45XXXXX și 075E22XXXXX, iar pentru a doua cumpărare, fiind înmânata suma de 400 lei, sub forma a patru bancnote din cupiura 100 lei, având seriile:091C59XXXXX, 083A41XXXXX, 087B49XXXXX și 083A42XXXXX.

Potrivit procesului verbal întocmit la data de 10 mai 2011 de investigatorul sub acoperire (fila 228, dosar urmărire penală), după apelarea telefonică a colaboratorului său de către inculpatul C.A., care l-a anunțat că se află în posesia drogurilor, invitându-l la domiciliul său, colaboratorul s-a deplasat în comuna Brânceni, unde a încheiat tranzacția cu inculpatul S.C.C., în prezența celorlalți doi inculpați, achitând suma de 200 lei pentru o bară de hașiș și stabilind o întâlnire ulterioară cu aceștia, pentru a cumpăra o cantitate mai mare de droguri.

De asemenea, din procesul verbal întocmit la aceeași dată de investigatorul sub acoperire, pentru a doua cumpărare autorizată, a rezultat că, după înmânarea sumei de 400 lei de către colaborator inculpatului S.C.C., aflat împreună cu ceilalți doi inculpați, acesta i-a remis două bare de hașiș, învelite în staniol, dintr-o pungă, în care se mai aflau alte cinci bare similare.

După realizarea cumpărărilor autorizate, la aceeași dată, s-a procedat la efectuarea perchezițiilor domiciliare autorizate, ocazie cu care, la locuința inculpatului S.C.C., din comuna Brânceni, au fost descoperite și ridicate următoarele bunuri: 5 folii de staniol, în care se găseau împăturite substanțe de culoare brun-închis, o țigară ce conține tutun și o substanță de culoare brun-închis, în amestec, consumată parțial, o unitate centrală de calculator, marca F., suma de 565 lei, două telefoane mobile, o cutie de culoare albastru, inscripționată cu numele de B.M.A., 10 punguțe de diferite dimensiuni, din plastic, două cartele SIM (proces - verbal aflat la fila 139, dosar urmărire penală).

În urma cercetării unității centrale de calculator, efectuată în baza autorizației de percheziție în sistem informatic nr. 25 din 13 mai 2011, emisă de Tribunalul Teleorman, au fost depistate fișiere cu extensii, reprezentând discuții on-line, purtate prin intermediul aplicației Y.M., de către inculpatul S.C.C. cu numitul L.I.C., referitoare la expedierea din Spania a coletului conținând droguri, de către acesta din urmă, la solicitarea inculpatului S.C.C.

În acest sens s-a reținut convorbirea efectuată de aceștia la data de 09 mai 2011, prin care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la întârzierea ajungerii la destinație a coletului cu droguri, denumite de aceștia „coco”, iar în comunicarea avută la data de 10 mai 2011, inculpatul S.C.C. confirma expeditorului primirea pachetului.

Conform rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr. 142964 din data de 11 mai 2011 și nr. 142950 din aceeași dată, ale Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General de Poliție (filele 289, 285, dosar urmărire penală) cantitatea de 0,96 grame de substanță solidă, de culoare verde-oliv, predată de colaborator după prima cumpărare este constituită din rezină de canabis, iar cantitățile de 1,84 grame de substanță solidă, de culoare verde-oliv, predată de colaborator după a doua cumpărare, precum și aceea de 4,31 grame din aceeași substanță, ridicată de la locuința inculpatului S.C.C., sunt constituite din rezină de canabis. Țigareta ridicată din aceeași locuință conține de asemenea, rezină de canabis în amestec cu tutun.

Potrivit acelorași rapoarte de constatare canabisul face parte din Tabelul - Anexă nr. III din Legea nr. 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, fiind drog de risc. Traficarea plantei canabis se încadrează în prevederile art. 2 alin. (1) din lege, chiar dacă la analiză se evidențiază prezența tetrahidrocanabisului (THC), cum este cazul în speță, deoarece în raport cu factorii de sol și de temperatură, precum și de alți factori, planta biosintetizează în mod natural acest produs chimic.

S-au depus pentru inculpați înscrisuri în circumstanțiere, respectiv caracterizări eliberate de Primăria comuna Brânceni pentru inculpații S. și C., caracterizări eliberate pentru cel din urmă și de către Postul de Poliție Brânceni, Liceul Teoretic N.A., unde acesta este elev în clasa a XII-A, certificat eliberat de o firmă cu sediul social în Madrid, Spania referitoare la activitatea desfășurată de inculpatul B.M.A., în cadrul acesteia până la data de 18 decembrie 2010 - probă încuviințată de instanță la același termen de judecată, din 28 iunie 2011.

Potrivit prevederilor art. 320

1

alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor”, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal (...) că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală”.

Luând act de declarațiile personale ale inculpaților, astfel cum au fost consemnate în ședința publică din 28 iunie 2011 și constatând față de probatoriul administrat de organul de urmărire penală că faptele pentru care inculpații sunt trimiși în judecată sunt stabilite și dovedite, iar la dosar sunt suficiente date referitoare la persoana inculpaților tribunalul a procedat la judecarea cauzei în temeiul dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen.

S-a reținut astfel că, în drept, faptele inculpaților C.A.G., S.C.C. și B.M.A., care, în perioada aprilie 2011 - 10 mai 2011, fără drept, au oferit pentru a fuma țigări conținând rezină de canabis, martorilor B.A.D., N.l.F., I.E.A., Z.R.M., G.D.C. și C.M.C. și care au deținut, au pus în vânzare iar ulterior au vândut numiților I.E.A. o țigară și numitului D.C.M. - două țigări, cu prețul de 50 lei/ țigareta, precum și colaboratorului având nume de cod „G.O.” - trei bare de rezină de canabis, cu prețul de 200 lei/bara, sumele de bani obținute fiind împărțite ori urmând să se împartă între ei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în modalitatea oferirii, deținerii, punerii în vânzare și vânzării.

Faptele inculpaților S.C.C. și B.M.A. care, în cursul lunii aprilie 2011, au deținut în vederea consumului trei bare de rezină de canabis și resturi vegetale (marijuana), din care au confecționat artizanal țigări, în amestec cu tutun, pe care le-au fumat, în mod repetat, întrunesc elementele constitutive  ale  infracțiunii  prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Fapta inculpatului S.C.C. care, în cursul lunii mai 2011, l-a convins pe numitul L.I.C., să-i expedieze din Spania un colet, în interiorul căruia au fost disimulate opt bare de hașiș, în produse de patiserie, ambalate într-o cutie de carton, prin intermediul serviciilor de coletărie ale unei firme de transport internațional, contactându-l pe acesta prin sistemele de telefonie și prin intermediul convorbirilor on-line, purtate prin aplicația Y.M., constituie infracțiunea de instigare la introducerea în țară, fără drept, de droguri de risc, prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

La individualizarea judiciară a pedepselor instanța a avut în vedere criteriile generale înscrise la art. 72 C. pen., raportate la gradul de pericol social concret al fiecărei infracțiuni reținute în sarcina inculpaților, de pericolul deosebit de grav al faptei constând în determinarea de către inculpatul S.C.C. a unei alte persoane să introducă droguri în țară, de împrejurările în care acestea s-au comis, de consecințele produse prin comiterea unor astfel de fapte infracționale, de limitele de pedeapsă, caracterul continuat al faptelor infracționale, de circumstanțele personale și datele ce caracterizează persoana inculpaților, sunt tineri, necunoscuți cu antecedente penale, au avut un comportament bun în comunitatea din care provin, anterior săvârșirii faptelor infracționale, aspecte rezultate din caracterizările aflate la dosar, s-au prezentat la instanță (cu referire aici la inculpatul Comănescu, ceilalți fiind judecați în stare de arest preventiv) au recunoscut comiterea infracțiunilor, le-au regretat.

Toate aceste ultime aspecte au fost calificate de instanță ca fiind circumstanțe atenuante, potrivit art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și alin. (2) C. pen. și vor conduce la diminuarea pedepsei ce se va aplica fiecărui inculpat, pentru infracțiunea comisă, potrivit prevederilor art. 76 C. pen.

La stabilirea pedepselor instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., referitoare la cauzele legale de reducere a pedepsei, în cazul recunoașterii vinovăției, reducând pedepsele aplicate inculpaților cu o treime precum și dispozițiile art. 52 C. pen., apreciind că, prin aplicarea unor pedepse orientate la minimul special prevăzut de lege, și care au fost reduse sub acest minim ca urmare a aplicării prevederilor art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și art. 76 C. pen. în temeiul art. 25 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul S.C.C. la pedeapsa închisorii de 4 ani (10 ani, reprezentând minimul prevăzut de lege, redusă la 6 ani și 8 luni, prin aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., redusă la 4 ani ca efect a aplicării prevederilor art. 76 C. pen.).

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare (3 ani închisoare, redus la 2 ani închisoare prin aplicarea art. 320/1 alin. (7) C. proc. pen., redus la 1 an și 8 luni închisoare, prin aplicarea prevederilor art. 76 C. pen.).

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. art. 76 lit. e) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa închisorii de 3 luni (reprezentat de 6 luni închisoare, redusă la 4 luni închisoare prin aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., redusă la 3 luni, prin aplicarea art. 76 C. pen.).

Având în vedere că infracțiunile comise de acest inculpat sunt concurente, în condițiile art. 33 lit. a) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor, inculpatul S.C.C. executând pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, potrivit art. 34 lit. b) C. pen.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), teza ll-a și lit. b) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen., apreciind că, față de natura și gravitatea infracțiunilor comise, calitatea în care acesta Ie-a comis(consumator de droguri) și având în vedere Decizia 74/2007 a Î.C.C.J., dată într-un recurs în interesul legii, prin care s-a stabilit că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. nu operează automat, prin efectul legii, ci se supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile prevăzute de art. 71 alin. (3) C. pen., nu se impune și restrângerea altor drepturi din cele înscrise la art. 64 C. pen.

S-a apreciat de tribunal că, față de acest inculpat se impune ca modalitate de executare a pedepsei, detenția, având în vedere pericolul deosebit al faptelor comise de acesta, prin faptul că a permis ca acțiunile infracționale să se desfășoare la domiciliul său, a inițiat și determinat un număr mare de persoane să consume droguri, a determinat o altă persoană să introducă în țară, fără drept cantități de droguri, în scopul vânzării acestora, dar și pentru consumul său propriu.

Apărarea inculpatului S.C.C. (în circumstanțiere) în sensul că a comis faptele de mai sus fără să aibă cunoștință că ele sunt incriminate de legea penală română, ele fiind permise, potrivit susținerii sale, în Spania, nu are nicio relevanță juridică în speța de față, având în vedere că nu s-a putut invoca necunoașterea legii, ca o cauză de înlăturare ori diminuare a răspunderii penale.

În temeiul art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza II, și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, în condițiile art. 66 C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus față de acest inculpat perioada reținerii și arestării preventive, de la data de 11 mai 2011 la zi, și în baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv, măsura fiind apreciată ca necesară, în raport de prevederile art. 136 alin. (1) C. proc. pen.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul B.M.A. la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare (3 ani închisoare, redusă la 2 ani prin aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., redusă la 1 an și 8 luni închisoare, prin aplicarea art. 76 C. pen.).

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), c), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare (6 luni, redusă la 4 luni ca efect a aplicării art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., redusă la 3 luni, prin aplicarea art. 76 C. pen.).

În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat concursul real de infracțiuni și s-au contopit pedepsele aplicate, potrivit art. 34 lit. b) C. pen. inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 1 an și 8 luni închisoare.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C.A.G. la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare (3 ani închisoare, redusă la 2 ani prin aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen., redusă la 1 an și 8 luni închisoare, prin aplicarea art. 76 C. pen.).

Operațiunile ilicite cu droguri au fost săvârșite de acest din urmă inculpat, atât anterior cât și ulterior datei de 29 aprilie 2011, când acesta a împlinit vârsta de 18 ani, astfel că acestuia nu-i sunt aplicabile prevederile art. 99 și urm. C. pen.

Având în vedere că inculpații B.M.A. și C.A.G. se află la prima abatere de la legea penală, au recunoscut și regretat săvârșirea acestora, sunt tineri, având vârste de 20, respectiv 18 ani, văzând gravitatea faptelor comise și circumstanțele reale în care acestea au fost săvârșite, tribunalul a apreciat că, prin aplicarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepselor aplicate, ca modalitate de executare, scopul pedepsei, astfel cum este prevăzut la art. 52 C. pen. poate fi realizat.

Așa fiind și constatând îndeplinite condițiile cerute cumulativ de art. 86

1

C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaților B.M.A. și C.A.G. și fixarea unor termene de încercare de câte 3 ani și 8 luni pentru fiecare, potrivit art. 86

2

C. pen.

În baza art. 86

3

C. pen. au fost obligați inculpații sus-menționați să se supună măsurilor de supraveghere, constând în:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință ori locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a le putea fi controlate mijloacele de existență.

Datele prevăzute la lit. b), c), d) au fost comunicate Serviciului de probațiune.

În temeiul art. 86

3

alin. (3) C. pen. s-a impus inculpatului B.M.A. obligația de a se supune măsurilor de control, tratament și îngrijire în scopul dezintoxicării. Supravegherea acestei măsuri fiind făcută de același serviciu de probațiune iar în caz de neîndeplinire a obligației de către inculpat, Serviciul sesizează instanța pentru luarea măsurii prevăzută de art. 86

4

alin. (2) C. pen.

S-a atras atenția inculpaților B.M.A. și C.A.G. asupra consecințelor ce decurg din aplicarea prevederilor art. 86

4

C. pen., referitoare la revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 359 C. proc. pen.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului B.M.A. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 19/ UP din 11 mai 2011.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului B.M.A. durata reținerii și arestării preventive de la 11 mai 2011 la zi iar în cazul inculpatului C.A.G. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii, de 24 ore, de la data de 11 mai 2011 până la data de 12 mai 2011, măsură dispusă prin Ordonata nr. 31/D/P/2011 din 11 mai 2011 a D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Teleorman.

Având în vedere prevederile art. 17 alin. (1) și 2 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus, ca măsură de siguranță, confiscarea cantităților de 0,84 gr., 3,44 gr., respectiv 0,86 gr. rezină de canabis, rămasă după efectuarea analizelor de laborator precum și a sumei de 565 lei, dobândită de inculpați prin valorificarea drogurilor, sumă ce a fost predată la C.E.C.B., cu recipisa de consemnare nr. 486639/1 din 30 mai 2011.

De asemenea, s-a dispus, în temeiul art. 118 lit. b) C. pen., confiscarea de la inculpatul S.C.C. a unei unități de calculator marca F., predată la IPJ Teleorman, Serviciul C.J.S.E.O. cu dovada seria B nr. 42338 din 30 mai 2011.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații S.C.C. și B.M.A.

Apelantul inculpat S.C.C. a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 74 și 76 C. pen., precum și a dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen. și art. 86

1

C. pen., urmând a fi condamnat la o pedeapsă rezultantă cu închisoarea, cu suspendarea sub supraveghere a executării.

În subsidiar, a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicată acestuia.

Apelantul inculpat B.M.A. a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., ca inculpatul să aibă posibilitatea să meargă în Spania, țară în care are reședința de mai mulți ani și desfășoară o activitate utilă și legală.

Prin decizia penală nr. 278/23 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a ll-a penală, s-au respins ca nefondate, apelurile declarate de inculpații S.C.C. și B.M.A. împotriva sentinței penale nr. 77 din 29 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Teleorman.

Au fost obligați inculpații la câte 250 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care, câte 50 lei pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariu apărătorului din oficiu parțial, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

S-a menținut arestarea preventivă a inculpatului S.C.C. și deduce prevenția acestuia de la 11 mai 2011 la zi.

Analizând apelurile prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea constatat că apelurile sunt nefondate, în considerarea următoarelor argumente:

În mod temeinic, instanța de fond a aplicat criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen., reținând gradul de pericol social concret al fiecărei infracțiuni, pericolul ridicat al faptei constând în determinarea, de către inculpatul S.C.C., a unei alte persoane să introducă droguri în țară, împrejurările în care acestea s-au comis, consecințele produse prin comiterea unor astfel de fapte infracționale, limitele de pedeapsă, caracterul continuat al faptei de trafic de droguri, circumstanțele personale și datele ce caracterizează persoana inculpaților - tineri, necunoscuți cu antecedente penale, au avut un comportament bun în comunitatea din care provin și au recunoscut comiterea infracțiunilor, pe care le-au regretat.

Astfel, Curtea a reținut că inculpații au săvârșit o infracțiune cu un grad ridicat de pericol social concret (trafic de droguri de risc), în starea de agravare a răspunderii penale constând în forma continuată. Mai mult, inculpatul S.C.C. a permis ca activitatea infracțională să se desfășoare la domiciliul său, a inițiat și a determinat un număr mare de persoane să consume droguri, a determinat o altă persoană să introducă în țară, fără drept, cantități de droguri, în scopul vânzării, dar și pentru consumul său propriu.

În consecință, Curtea a constatat că, în mod temeinic, instanța de fond a apreciat că, în privința inculpatului S.C.C., scopul pedepsei poate fi atins, în condiții optime, numai prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu executare în regim de detenție.

De asemenea, în ceea ce îl privește pe inculpatul B.M.A., corect a apreciat instanța de fond că, prin aplicarea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepselor aplicate, ca modalitate de executare, pe durata unui termen minim de încercare, scopul pedepsei, astfel cum este prevăzut la art. 52 C. pen., poate fi realizat.

Față de toate aceste aspecte, Curtea a apreciat că pedepsele aplicate de către instanța de fond, orientate sub limita minimului special prevăzut de lege, redus cu o treime, în condițiile art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și prin reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen., au fost just individualizate și sunt conforme scopului acestora prevăzut de art. 52 C. pen.

În consecință, reindividualizarea pedepselor aplicate inculpaților, în sensul reducerii cuantumului acestora ori schimbării modalității de executare a pedepsei rezultante, nu se impune.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs inculpații S.C.C. și B.M.A. care au invocat incidența cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen întrucât pedepsele au fost greșit individualizate, în raport cu prevederile art. 72 C. pen, așa încât primul inculpat a solicitat astfel reducerea pedepsei ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante și aplicarea instituției suspendării sub supraveghere iar inculpatul Bondoc M.A a solicitat înlăturarea instituției suspendării sub supraveghere și aplicarea instituției suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute de art. 81 și 82 C. pen.

În recursul declarat de recurenții inculpați, cu privire la greșita individualizare a pedepselor principale aplicate, atât sub aspectul cuantumurilor acestora, întrucât nu s-au reținut circumstanțele atenuante judiciare prevăzute în art. 74 C. pen. și regimul sancționator al acestora statuat la art. 76 din același cod, cât și al modalității de executare ca urmare a aplicării lor, prin coborârea sub minimul legal, ceea ce ar impune dispunerea fie a suspendării condiționate prevăzute în art. 81 C. pen., fie a suspendării executării pedepsei sub supraveghere în condițiile art. 86

1

din același cod, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră criticile formulate ca fiind nefondate.

În acord cu prevederile art. 72 C. pen. referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepselor, la stabilirea și aplicarea acestora se tine seama de cinci criterii:

- dispozițiile din partea generala a Codului penal;

- limitele de pedeapsă fixate în partea specială;

- gradul de pericol social al faptei săvârșite;

- persoana infractorului;

- împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Analizând considerentele hotărârii judecătorești sub aspectul criteriilor de individualizare, se observă ca instanța a făcut în mod pertinent următoarele referiri cu privire la modalitatea de individualizare a pedepselor; „pedepsele sunt corect individualizate în raport de gradul de pericolul social concret, contribuția fiecărui inculpat și toate celelalte circumstanțe de natură să caracterizeze faptele și pe inculpați”.

Modalitatea de executare aleasă și cuantumul pedepsei aplicată pentru infracțiunile concurente trebuie să fie în acord cu principiul proporționalității având in vedere numărul de infracțiuni comise, natura acestora și urmările produse.

Datorită semnificației deosebite și a impactului social pe care le are săvârșirea în societate a unor astfel de infracțiuni nu pot fi valorificate în favoarea inculpaților mai mult decât s-a dat eficiență circumstanțelor atenuante și circumstanțele personale ale acestora întrucât aceștia au lezat profund valorile sociale ocrotite de lege iar o nouă reindividualizare a pedepselor în sensul celor solicitate de inculpați ar echivala practic ca aceștia să nu mai răspundă ca urmare a faptelor comise.

La individualizarea pedepsei trebuie avut in vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte, persoana infractorului si împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute in vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale.

Referitor la fiecare din cele trei criterii de apreciere se impun a fi menționate mai multe aspecte evidențiate în cele ce urmează:

- gradul de pericol social concret al faptei săvârșite a fost apreciat în mod corespunzător de instanță ca fiind ridicat în temeiul motivelor evidențiate in expozitivul sentinței penale recurate

- totodată trebuie luată in considerare rezonanța sociala a faptelor pentru care au fost condamnați inculpații la nivelul întregii ordini sociale, intr-un context infracțiunile de acest gen sunt tot mai frecvente, impunându-se ca organele judiciare sa acționeze ferm si să stopeze acest fenomen.

Jurisprudența a statuat in sensul că pericolul social al faptei săvârșite se apreciază în raport cu comportarea inculpaților, reacția opiniei publice, rezonanta faptelor comise si urmările săvârșirii faptei.

CEDO a acceptat în cazul Letellier versus Franța că, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția opiniei publice anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură sa justifice detenția.

Unanim criminologii susțin că faptele de natura celor supuse judecății în prezenta cauză trebuie sancționate cu privarea de libertate deoarece necesită un mesaj de descurajare.

Crima organizată erodează tot sistemul de valori iar comportamentele ilicite trebuiesc curmate. în cauza prin mijloace ilegale, inculpații s-au asociat intr-un scop contrar legii.

- persoana infractorilor a fost apreciată de instanță reținându-se comportamentul și atitudinea de nerecunoaștere a infracțiunilor comise precum și lipsa antecedentelor penale.

O cunoaștere completă a persoanei inculpaților implica din partea instanței investigații in patru direcții:

În doctrină s-a exprimat consecvent dezideratul că, in vederea individualizării pedepsei,organele judiciare trebuie sa strângă date cât mai multe și mai relevante privitoare la personalitatea infractorului pentru ca, pe aceasta baza, să poată fi apreciate posibilitățile de îndreptare și readaptare sociala.

Doctrina „noii apărări sociale” postulează constituirea unui dosar de personalitate,dar s-ar putea lua în considerare și instituirea obligativității unei anchete sociale.

Atât în cursul urmării penale cât și în cursul judecății inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor nu au încercat să denatureze adevărul juridic rezultat din materialul probator administrat în cauză și care conturează în mod cert vinovăția acestora în raport cu infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată și pentru toate aceste motive instanța de fond a dat eficientă maxima tuturor circumstanțelor reale și personale de natură să caracterizeze fapta și pe inculpați așa încât nu poate fi vorba despre o noua reindividualizare, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Din analiza considerentelor hotărârii judecătorești se desprinde concluzia potrivit căreia instanța a apreciat raportat la cele expuse în mod corect că se impune reținerea circumstanțelor atenuante judiciare și a aplicat de asemenea inculpaților dispozițiile art. 74, 76 C. pen.

În sensul art. 72 C. pen. prin „împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penala” se înțeleg:

- Circumstanțe atenuante legale;

- Circumstanțe atenuante judiciare;

- Circumstanțe agravante legale;

- Circumstanțe agravante judiciare;

Dacă circumstanțele legale sunt expres prevăzute de lege si odată constată existența lor impun judecătorului obligația de a le reține,circumstanțele judiciare nu sunt determinate de lege,aplicarea lor fiind lăsată la aprecierea instanței. Ultimele se constată,se recunosc si se aplică in mod facultativ numai daca in contextul tuturor datelor cauzei - ca efect al modificărilor operate in gradul de pericol social concret-impun stabilirea pedepsei sub minimul special ori, după caz fac posibila depășirea maximului special.

Legea penala acorda judecătorului cea mai larga posibilitate in operațiunea de individualizare a pedepsei care, deși, este neîngrădită în rezultatele sale decât în limitele ce constituie cadru ei legal, nu este o activitate arbitrară.

Luarea in considerare a tuturor criteriilor are un caracter obligatoriu și nu facultativei acest lucru rezulta din însăși redactarea art. 72 C. pen. in care se arata ca la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama - și nu „se poate ține seama” de criteriile menționate anterior.

Individualizarea pedepselor este practic o operațiune de calcul, însă nu aritmetic, ci de sistematizare a unei serii de elemente variate a căror rezultantă trebuie sa fie pedeapsa sub îndoitul indice calitativ si cantitativ.

Punctul de plecare îl constituie fapta penală privită în raport cu complexul de date care indică periculozitatea ei socială (gravitate, frecventa, posibilitate de prevenire, modul de săvârșire, urmări) iar ca punct final situația personală a infractorilor privită în raport cu periculozitatea socială a acestora rolul avut in săvârșirea faptelor, forma și gravitatea vinovăției, starea psihofizica,antecedente etc.) ori inculpații au fost cercetați și judecați pentru comiterea de infracțiuni de trafic de droguri de risc instanțele au avut în vedere pe deplin tot acest complex de circumstanțe.

Față de argumentele expuse Înalta Curte apreciază, că sentința penala recurată este legală și sub aspectul cuantumului și modalității de executare aplicate celor doi inculpați,pedepsele sunt corect individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. și de asemenea în condițiile art. 57 C. pen., astfel încât prin gen, cuantum si mod de executare sunt adecvate cazului dedus prezentei judecați atât pedepsele principale stabilite, cât și pedeapsa principală rezultantă dispusă cu executare în regim de detenție pentru primul inculpat și cu suspendare sub supraveghere pentru inculpatul B.M.A. așa încât nu este incident cazul de casare prevăzut în art. 385

9

pct. 14.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații S.C.C. și B.M.A. împotriva deciziei penale nr. 278 din 23 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală.

Compută prevenția inculpatului S.C.C. de la 11 mai 2011 la 27 ianuarie 2012.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 ianuarie 2012.