ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2213/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2213/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra cauzei penale

de față:

În baza actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 145 din 28 decembrie

2010, pronunțată de Tribunalul Teleorman, secția penală în Dosarul nr.

2255/87/2009 s-au dispus următoarele:

În baza art. 254

alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., art. 41-42 C. pen. și

art. 74-76 C. pen. a condamnat pe inculpatul N.M. la pedeapsa de 2 ani

închisoare.

În baza art. 257 C.

pen. cu aplicarea art. 6 din Legea 78/2000, art. 33 lit. a) C. pen., art. 41-42

C. pen. și art. 74-76 C. pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de

1 an închisoare.

În baza art. 248 C.

pen. rap. la art. 17 alin. (1) lit. d) din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 33

lit. a) C. pen., art. 41-42 C. pen. și art. 74-76 C. pen. a condamnat pe

același inculpat la pedeapsa de 4 luni închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) C. pen. – 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului,

acesta executând pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 (doi) ani închisoare.

În baza art. 71 C.

pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În baza art. 65 C.

pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (pentru

infracțiunea prev. de art. 254 C. pen.).

În baza art. 81 C. pen.

a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului,

iar în baza art. 82 C. pen. a fixat termen de încercare pe o perioadă de 4 ani.

A atras atenția

inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin.

(5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata

suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 25 C.

pen. rap. la art. 248 C. pen. cu aplic. art. 17 alin. (1) lit. d) din Legea

78/2000, art. 33 lit. a) C. pen., art. 41-42 C. pen.a condamnat pe inculpatul C.C.G.

la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 255 C.

pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., art. 41-42 C. pen. condamnă pe

același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 257 C.

pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., art. 41-42 C. pen. condamnă pe

același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit.

a) – 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta

executând pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C.

pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a

II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 348 C.

proc. pen. coroborat cu art. 114 lit. e) O.U.G. 195/2002 s-a dispus anularea

permisului de conducere eliberat numitului M.N, la data de 18 noiembrie 2008 de

către agentul de poliție F.G.

A fost obligat

fiecare inculpat la plata a câte 5.000 RON, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța

astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman nr. 242/P/2008 din 26 mai 2009 au

fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații:

- N.M. pentru

infracțiunile prev. de: art. 254 C. pen.; art. 257 C. pen., cu aplic. art. 6 din

Legea nr. 78/2000; art. 248 C. pen., rap. la art. 17 alin. (1) lit. d) din

Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 41-42 C. pen.;

- C.C.G. pentru

infracțiunile prev. de: art. 25 C. pen., rap. la art. 248 C. pen., cu aplic. art.

17 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 78/2000; art. 255 C. pen. și art. 257 C.

pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 41-42 C. pen.

S-a reținut în actul

de sesizare a instanței că inculpatul N.M. a avut gradul profesional de agent

principal de poliție în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de

Conducere și Înmatriculare Vehicule Teleorman (S.P.C.R.P.C.Î.V.), cu sediul în

mun. Alexandria, desfășurându-și activitatea la acest serviciu din 1 februarie

2006 și în prezent.

Conform fișei

postului agentul principal de poliție N.M. a avut ca atribuțiuni de serviciu,

printre altele: „primirea, verificarea și înregistrarea cererilor împreună cu

documentele necesare pentru înscrierea la examenul pentru obținerea permisului

de conducere auto, verificarea dosarelor candidaților care au fost declarați

respinși la una din probele examenului (teoretic și practic), în vederea

reprogramării la un nou examen și executa activități de examinare a

candidaților pentru obținerea permisului de conducere”.

În cursul lunii

octombrie 2008, inculpatul N.M., în urma „racolărilor” prietenului său,

inculpatul C.C.G. a promovat sau a intenționat să promoveze pe mai mulți

candidați care au susținut sau urmau să susțină examenele teoretice și

practice, în vederea obținerii permisului auto, cu scopul de a obține el și

prietenul său foloase materiale sau morale.

Această activitate

infracțională a desfășurat-o inculpatul N.M., fie direct (când proceda personal

la examinarea candidaților), fie cu ajutorul colegilor săi de serviciu în măsura

când făceau parte din aceeași comisie ori comisia respectivă era compusă din

alți salariați.

În situația din urmă,

inculpatul N.M. îi „ruga” pe aceștia să-i promoveze la examenele susținute pe

cei pe care îi racolase anterior prietenul său C.C.G.

Pe baza acestei

prietenii, cei doi au acționat într-o strânsă legătură infracțională, în

contextul indicat mai sus. Astfel, C.C.G. a fost persoana care racola cu

precădere candidații la examenele auto, mai rar, această activitate fiind

desfășurată direct de inculpatul N.M.

Tot C.C.G. a stabilit

ulterior, de regulă, printr-o intermediere cu „beneficiarul” suma de bani sau

foloasele pe care acesta urma să le dea pentru „ajutorul” primit la examene, în

unele cazuri „avantajele patrimoniale” fiind discutate și telefonic.

S-au mai arătat

următoarele:

Activitatea

infracțională a inculpaților N.M. și C.C.G., în raport de învinuitul M.I. din

com. L., sat P., jud. Teleorman.

Învinuitul M.I., se

ocupă cu agricultura, achiziționând în vara anului 2008 o autoutilitară furgon,

marca Volkswagen, pe care a înmatriculat-o la 5 noiembrie 2008.

La data de 12

octombrie 2008, orele 17:23, numitul M.I., l-a apelat de pe propriul telefon

(pe inculpatul C.C.G., care i-a promis că, în schimbul sumei de 2.500 euro să

intervină la „relația” lui (N.M.), pentru a promova examenul auto.

Din convorbirea

telefonică a rezultat fără echivoc că, învinuitul M.I., știa deja despre

posibilitatea de a obține fraudulos permisul de conducere cu ajutorul lui C.C.G.

și, implicit, N.M.

În aceeași convorbire

telefonică, C.C.G. a precizat că, în mod curent N.M. pretindea pentru serviciul

său sume de 1.000–1.500 euro, însă în cazul lui M.I., solicita suma de 3.000 euro,

pentru că „dacă era singur (N.M.) era bine, da sunt mai mulți (examinatori)”.

Inculpatul C.C.G.,

nefiind însă sigur că și, în această situație N.M. va accepta fraudarea

examenului, i-a comunicat lui M.I., că „va încerca să vorbească cu el, să vadă

ce zice”, iar „mâine îi dă răspunsul”.

La data de 13

octombrie 2008, orele 16:55 a avut loc o nouă convorbire telefonică între C.C.G.

și M.I., în care primul i-a comunicat că a discutat cu N.M. cazul său, însă

acesta nu a acceptat să întreprindă nimic pe considerentul că „nici n-a vrut să

discute, atunci când a aflat că nu știe carte” (M.I.).

La insistențele lui M.I.G.,

inculpatul C.C.G. a acceptat să mai încerce să-l convingă pe N.M. să-l „ajute”

cu obținerea permisului auto.

La data de 14

octombrie 2008, ora 11:29, între inculpatul C.C.G. și M.I. a avut loc o nouă

convorbire telefonică, la insistența ultimului, împrejurare în care C.C.G. i-a

comunicat faptul că, în final, N.M. a acceptat să-l ajute, dar „numai pentru

3.500 euro, deci nu vrea sub”, convingându-l numai după ce au discutat „până la

doișpe noaptea”.

S-a arătat că faptele

descrise mai sus au întrunit elementele constitutive ale infracțiunilor:

În cazul lui N.M. -

luare de mită prev. de art. 254 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2008.

La încadrarea

juridică s-au avut în vedere următoarele:

Este cert că

pretinderea sumei de 3.500 euro de către N.M., prin intermediul prietenului său

C.C.G., constituie infracțiunea de luare de mită, întrucât inculpatul N.M. are

calitatea de funcționar în înțelesul art. 254 C. pen. și face parte din

comisiile de examinare constituite la nivelul S.P.C.R.P.C.Î.V.-Teleorman –

Alexandria.

În cazul lui C.C.G.:

- infracțiunea de

dare de mită prev. de art. 255 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

- infracțiunea de

trafic de influență prev. de art. 257 C. pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr.

78/2000.

Prin natura sa,

traficul de influență reprezintă o negociere, o târguire, o vânzare a

influenței pe care o are o persoană pe lângă funcționar, prin aceea că în

schimbul folosului sau avantajului primit sau pretins se angajează să intervină

în interesul terțului cu care se încheia această înțelegere.

S-a avut în vedere că

infracțiunea de dare de mită în cazul inculpatului C.C.G. s-a consumat în

momentul în care N.M. a pretins că 3.500 euro, chiar dacă, în final, nu s-a mai

realizat actul ilicit (promovarea frauduloasă a examenului auto de către

învinuitul M.I.).

Activitatea

infracțională a inculpaților C.C.G. și N.M., în raport de învinuitul M.N. din

com. L., sat P., jud. Teleorman.

La data de 24

octombrie 2008, învinuitul M.N. a susținut examenul de obținere a permisului

auto, proba teoretică (sala), fiind declarat admis; comisia de examinare a fost

compusă din subinspector D.D. și agent N.M., iar la data de 29 octombrie 2008,

susnumitul a susținut proba practică (traseu), fiind declarat admis,

examinator: subinspector de poliție D.D.

Ca și în cazul lui M.I.

și promovarea examenului auto de către M.N. a fost precedată de activitatea

infracțională a inculpaților N.M. și C.C.G.

Astfel, la data de 16

octombrie 2008 ora 8:41 a avut loc o primă convorbire telefonică între inculpatul

C.C.G. (apelat) și M.N. (apelant), în care primul îl asigura pe cel de-al

doilea că a discutat deja cu N.M. care a fost de acord să-l ajute să promoveze

examenul, dar să mai aștepte până ce comisia de examinare este compusă în afară

de N.M. și de un alt funcționar, cu care acesta să fie în relații apropiate.

Pe aceeași linie se

înscrie și convorbirea telefonică dintre aceeași învinuiți la 21 octombrie 2008

ora 9:37, inculpatul C.C.G. asigurându-l pe M.N. că va susține examenul

teoretic (sala).

În ziua de 24

octombrie 2008, M.N. a susținut examenul teoretic (unul din examinatori a fost

așa cum a i s-a promis, și anume, N.M.), fiind declarat admis.

Astfel, semnificativ

a fost aspectul că, inculpatul C.C.G. i-a spus în convorbirea din 28 octombrie 2008

ora 8:51 lui M.N. că este programat la examen și din comisie face parte D. și M.

În dimineața de 29

octombrie 2008 ora 7:20 a avut loc o ultimă convorbire înainte de examen, între

C.C.G. și M.N., în care încă odată primul l-a asigurat pe al doilea că „a vorbit

deja cu M.” și acesta „știe ce are de făcut”.

Faptul că, N.M. a

fost de acord cu intervențiile făcute de inculpatul C.C.G. în favoarea lui M.N.

este confirmat de convorbirea telefonică dintre C.C.G. și N.M. din 29 octombrie

2008 ora 8:56 (când M.N. nu susținuse încă examenul practic).

În această convorbire

telefonică, C.C.G. i-a comunicat lui N.M. că l-a trimis pe M.N. la examen,

urmând să se întâlnească în locul unde se susține acest examen.

N.M. a precizat că

este „cu D.” în comisia de examinare (subinspector de poliție D.D.), solicitând

ca următoarele discuții dintre ei să se poarte „cu alte telefoane”.

Faptele descrise mai

sus au întrunit elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită

prev. de art. 254 C. pen. – referitor la acțiunile lui N.M. când a făcut parte

din comisia de examinare (examenul teoretic) și a acceptat să comită o astfel

de faptă ilicită și abuz în serviciu contra intereselor publice, constând în

fraudarea probei teoretice a examenului auto în favoarea lui M.N. prev. de art.

248 C. pen., rap. la art. 17 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 78/2000.

În acest caz,

inculpatul N.M. a făcut un act contrar îndatoririlor sale de serviciu, în

vederea căruia a fost pretinsă mita și anume trafic de influență prev. de art.

257 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, constând în traficarea

influenței sale față de colegul său D.D. sau față de care lasă să se creadă că

are influență, cu ocazia susținerii examenului practic (traseu) de către M.N.

În cazul lui C.C.G.

infracțiunea de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen., rap. la art. 6

din Legea nr. 78/2000, constând în traficarea influenței sale față de prietenul

său N.M. pentru obținerea permisului auto de către M.N.; infracțiunea de

instigare la abuz în serviciu prev. de art. 25 rap. la art. 248 C. pen., contra

intereselor publice, constând în determinarea lui N.M. să acționeze ilicit

pentru fraudarea probei teoretice a examenului auto și dare de mită prev. de

art. 255 C. pen., cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000, întrucât a cumpărat

prin promisiunea sumei de 500 RON lui N.M. „favoarea funcționarului” (în speță,

N.M.).

Activitatea

infracțională a inculpaților N.M. și C.C.G., în raport de învinuitul C.I. din

com. S., jud. Teleorman.

La data de 21

octombrie 2008, învinuitul C.I. a susținut examenul pentru obținerea permisului

de conducere la proba teoretică, probă la care a fost declarat respins, comisia

de examinare fiind alcătuită din subinspector de poliție D.D. și agent de

poliție N.M.

Astfel, la data de 10

octombrie 2008 ora 14:48, C.C.G. l-a apelat pe C.I. în continuarea unor

discuții precedente directe, în care i-a comunicat faptul că, N.M. „caută un

moment prielnic” pentru a-l programa la examenul teoretic pentru că „nu vrea să

riște” și din această cauză „nu l-a programat până atunci”.

La data de 13

octombrie 2008 ora 9:15, tot C.C.G. l-a apelat pe C.I., ultimul cerându-i

apelantului să se întâlnească la locuința sa și „să-i mai zică și lui cu

scrisu”, iar în ziua de 14 octombrie 2008 mai a avut loc o convorbire „pregătitoare”

între aceleași persoane.

Nerăbdarea lui C.I.

s-a amplificat, astfel că la data de 15 octombrie 2008 ora 9:09, în altă

discuție telefonică pe care a avut-o cu C.C.G. i-a spus că „mai e două zile,

dacă nu e nimic, eu vreau să-mi dea banii și am plecat” (referire la N.M.).

Mai mult C.I. i-a

precizat interlocutorului său că „diseară pe la 19:00 vin la voi” (având în

vedere pe C.C.G. și N.M.), subliniind că „vreau să stau de vorbă cu el” (N.M.)

și „să vadă ce face, ori da ori nu, măcar să-i spună: Băi nu e nimic și i-a

banul înapoi și gata, rămân prieten”.

Întâlnirea a fost

într-adevăr stabilită în seara de 15 octombrie 2008.

Impacientat să obțină

mai repede permisul de conducere, după mai multe amânări, la data de 16

octombrie 2008, învinuitul C.I. i-a transmis un mesaj de pe telefon (aparținând

prietenului său C.R.E.), cu textul: „dacă nu se poate, să-mi dea banii și

plec”.

În ziua de 17

octombrie 2008 au avut loc alte trei convorbiri telefonice între aceleași

persoane, în care s-a stabilit să se întâlnească la locuința lui C.I. (de fapt

a unchiului său C.P.) din com, S., jud. Teleorman.

Din transcrierea

convorbirii telefonice din 20 octombrie 2008 ora 9:30, dintre cei doi învinuiți

a rezultat că, inculpatul C.C.G. l-a asigurat încă odată pe C.I. că, N.M.

„de-abia așteptă să te bage…”

Conform

„planificării” făcute de N.M. în ziua de 21 octombrie 2008, învinuitul C.I. a

fost programat să susțină proba teoretică a examenului auto.

În acest context, în

dimineața de 21 octombrie 2008, inculpatul C.C.G. și învinuitul C.I. s-au

deplasat împreună cu un autoturism în municipiul Alexandria.

La 21 octombrie 2008

ora 11:30 a avut loc o nouă convorbire telefonică între C.C.G. și C.I., în timp

ce ultimul se afla chiar în sala de examen, la „calculator”.

Următoarele convorbiri

telefonice între cei doi învinuiți au avut loc în ziua de 21 octombrie 2008

după susținerea probei teoretice a examenului de către C.I., când spre

nedumerirea lui și a mamei sale a fost declarat „respins”.

Motivul pentru care

învinuitul C.I. nu a promovat proba teoretică a examenului, deși din comisia de

examinare a făcut parte și N.M., a fost precizat de C.C.G. în convorbirea

telefonică din 22 octombrie 2008 ora 11:12 dintre C.C.G. și o persoană

neidentificată.

Astfel, C.I. a avut

posibilitatea să vorbească la telefon cu inculpatul C.C.G., chiar în timpul

susținerii examenului teoretic, iar nereușita lui s-a datorat că „a intrat

înainte” și „nu a făcut semnele” de recunoaștere stabilite anterior cu

inculpatul C.C.G.

Faptele săvârșite

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii:

Pentru inculpatul N.M.:

infracțiunea de luare de mită prev. de art. 254 C. pen., rap. la art. 6 din

Legea nr. 78/2000 și infracțiunea prev. de art. 254 C. pen. se consumă în

momentul perfectării înțelegerii dintre funcționar și mituitor, indiferent de

momentul predării foloaselor primite.

Pentru inculpatul C.C.G.:

trafic de influență prev. de art. 257 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr.

78/2000 și dare de mită prev. de art. 255 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr.

78/2000 cu aplic. art. 33 lit. a) C. proc. pen.

Activitatea

infracțională a inculpaților C.C.G. și N.M. în raport de învinuiții V.F. și S.S.,

ambii rromi din mun. T.M., jud. Teleorman.

În luna octombrie

2008, învinuitul V.F. s-a înscris la S.P.C.R.P.C.Î.V. – Teleorman – Alexandria

pentru susținerea examenului de permis auto, iar înv. S.S. a și fost declarat

respins la data de 10 octombrie 2008 (proba teoretică), comisia de examinare

fiind compusă din lucrătorii de poliție N.M. și C.N.

Cum, V.F. nu avea

pregătirea școlară de a scrie și a citi corespunzător, iar înv. S.S., deja

avusese un eșec la examenul auto teoretic și cunoscând că inculpații C.C.G. și N.M.

(ambii tot din mun. T.M.) „îi pot ajuta”, au luat legătura cu aceștia pentru

realizarea dorinței lor, aceea de a fi posesori ai unui permis de conducere

auto.

Pentru că, învinuitul

V.F. nu știa „carte”, inculpatul C.C.G. i-a comunicat lui S.S. „să mai facă

ceva cu O. …, deja să știe ce …”.

Semnificativă a fost

propunerea inculpatului C.C.G. de a se întâlni dimineața înainte de examen „cu

un sfert de oră”, ca să „le arate, să le explice …”

Tot în ziua de 27

octombrie 2008 ora 16:09 a avut loc o altă convorbire telefonică, de data

aceasta între inculpatul C.C.G. și V.F., în care primul i-a relatat, că „dacă e

să intrați mâine (la examen) te iau eu 20 de minute să-ți arăt semnele”, N.M.

știind cum să procedeze în continuare. Pentru a-l convinge că nu este greu, C.C.G.

i-a spus învinuitului V.F. (O.), faptul că „să se ia după S.” (S.), că „el știe

unde să intre” și că „oamenii sunt ai noștri, toți de acolo” (comisia de

examinare).

În finalul discuției C.C.G.

i-a comunicat lui V.F. că vor fi programați foarte curând, pentru că N.M. va

pleca în concediu (4 noiembrie 2008) și vrea să se rezolve cu ei până atunci

„că și el vrea să-și ia piatra de pe inimă, să stea liniștit”.

Așa cum s-a precizat

mai sus, această discuție a avut loc în ziua de 27 octombrie 2008, dar nu s-a

mai finalizat, prin intervenția frauduloasă a lui N.M. la examenele ce urmau să

fie susținute de V.F. și S.S., pentru că în ziua de 29 octombrie 2008,

inculpații C.C.G. și N.M. au aflat că sunt cercetați penal pentru aceste fapte

și că au avut telefoanele interceptate.

În mod firesc au

sistat orice alte acțiuni în raport de cele convenite anterior.

Din modul în care au

acționat persoanele implicate (C.C.G., N.M., V.F. și S.S. este evident că

„ajutorul” dat de primii nu era gratuit, altfel, atât C.C.G., cât și N.M.

neavând nici o legătură afectivă cu cei doi rromi.

Aspectul că nu au

fost surprinse discuții telefonice pe această temă, se explică prin faptul că

toți cei patru fiind din aceeași localitate (T.M.), foloseau și întâlnirile

directe pentru a discuta astfel de „detalii”. Ori „activitatea” lui C.C.G. și a

prietenului său N.M., „de a se ocupa” de examenele de conducere era cunoscută

în rândul rromilor din mun. T.M. și alții având numărul de telefon al lui C.C.G.

Activitatea

infracțională a inculpaților C.C.G. și N.M., în raport de I.I. și S.F. – ambii

rromi din mun. T.M.

Învinuitul S.F. a

susținut examenul de conducere auto la proba teoretică la 16 octombrie 2008,

probă la care a fost declarat admis, comisia de examinare fiind compusă din

subinspector de poliție D.D. și personal civil D.A.

Examenul la proba

practică a fost susținut la 21 octombrie 2008, probă la care a fost de asemenea

declarat admis, examinator fiind agentul de poliție C.N.

La baza materialului

probator au stat convorbirile telefonice dintre inculpatul C.C.G. și I.I., pe

de o parte și dintre inculpatul N.M. și I.I., pe de altă parte.

Astfel, la data de 10

octombrie 2008 ora 19:32 a avut loc o primă convorbire telefonică dintre

inculpatul C.C.G. și I.I., primul asigurându-l pe al doilea, că nepotul său S.F.

nu a fost programat încă să susțină examenul auto la proba teoretică pentru că

„n-a fost N.M. acolo”, dar „luni sau marți îl bagă”, că până atunci „nu a fost

cine trebuie” și „Ce vrei? Să-l bag să nu-l ajut? … Pe urmă vii. Bă ce-ai făcut

ți-ai bătut joc de mine?”

Din aceeași

convorbire a mai rezultat că, inculpatul C.C.G. avea o datorie la înv. I.I.,

dar nu a putut face rost de bani pentru că „n-a mișcat de loc…”

În finalul discuției,

inculpatul C.C.G. i-a precizat înv. I.I. că „o să-l învețe (pe S.F.) ce trebuie

să facă acolo … când dă drumul la calculator”.

În discuția

telefonică dintre inculpatul C.C.G. și I.I. din data de 15 octombrie 2008 ora

19:22, primul i-a comunicat celui de-al doilea că „îl iau mâine pe nepotul tău”,

că „nu am zis așa?” (într-adevăr înv. S.F. a susținut examenul teoretic în

dimineața de 16 octombrie 2008), promovându-l.

În dimineața de 16

octombrie 2008 ora 7:58 a avut loc o altă convorbire telefonică (până ce S.F.

urma să intre în sala de examen), inculpatul C.C.G. făcându-i precizarea că

„poate se nimerește să fie și el, M. acolo în sală”, stabilind între ei să se

întâlnească în aceeași zi.

Prin convorbirea

telefonică dintre inculpatul C.C.G. și I.I. din 18 octombrie 2008 ora 19:21,

ultimul și-a manifestat supărarea că, inculpatul N.M. nu i-a răspuns până

atunci la telefon, solicitându-i lui C.C.G. „să vorbească” (cu N.M.), că „dacă

nu, vorbesc cu altcineva” (s-a referit la examenul auto proba practică –

traseu).

S-a arătat că, din

cele expuse mai sus, se evidențiază următoarele aspecte:

- inculpatul C.C.G.

se consideră direct implicat alături de inculpatul N.M., discutând ca și când

el ar fi făcut programările la examenul auto și ar fi fost angajat la S.P.C.R.P.C.Î.V.:

„Să-l bag și să nu-l ajut? … într-una din zilele acestea dăm (examen), îl iau

și pe nepotul tău  mâine, că nu am zis așa?”, etc.

Desigur, această

atitudine a inculpatului C.C.G. are la bază legătura de prietenie cu N.M.,

echipa pe care aceștia o formează pentru fraudarea unor examene auto, în raport

de solicitările avute.

- N.M. a discutat

telefonic cu înv. I.I., confirmând astfel că a primit „informațiile” necesare

de la C.C.G. și urma să acționeze în consecință.

- Nu a fost amintit

direct la telefon folosul pentru care inculpatul C.C.G. și N.M. urmau să-l

primească de la înv. I.I. și S.F., dar acest aspect a putut fi discutat între

ei prin întâlniri directe (așa cum s-a precizat, toți acești învinuiți locuiesc

în mun. T.M.).

Faptele descrise mai

sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor:

-

pentru inculpatul N.M.-

trafic de influență prev. de art. 257 C. pen., cu aplic. art. 6 din Legea nr.

78/2000;

-

pentru inculpatul C.C.G.

-trafic de influență prev. de art. 257 C. pen., cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a impus concluzia

că, atât C.C.G., cât și N.M. au acționat pentru obținerea unor foloase, care

însă nu au fost solicitate telefonic, ci direct. Este exclus un „ajutor” dat

dezinteresat lui I.I. și, implicit lui S.F. în virtutea unor raporturi afective

între primii doi și ceilalți doi.

Activitatea

infracțională a lui C.C.G. și N.M., în raport de înv. I.C.S. și C.D.

La 13 octombrie 2008,

înv. I.C.S. l-a contactat telefonic pe inculpatul C.C.G. pentru „a-i face

legătura cu unu care vrea să dea de permis el și nevasta lui”.

Cu ajutorul martorei

I.D., inculpatul C.C.G. a aflat numărul de telefon al lui C.D.. La data de 14

octombrie 2008 a avut loc o primă convorbire între inculpatul C.C.G. și

învinuitul C.D. – persoana în favoarea căreia a făcut intervenția înv. I.C.S. (transcrierea

convorbirilor telefonice dintre înv. C.C.G. și C.D. din 14 octombrie 2008 ora

16:50 și respectiv 17:04).

La data de 16

octombrie 2008 ora 18:15 a avut loc o nouă convorbire telefonică, detaliată –

între cele două persoane indicate mai sus, în care se pun bazele înțelegerii

pentru obținerea permiselor de conducere ale înv. C.D. și soției sale.

Din transcrierea

acestor convorbiri telefonice a rezultat că învinuitului C.D., deja i se

confirmase că „în echipă” este și inculpatul N.M., primul explicându-i celui

de-al doilea, că la întrevederea directă cu N.M. să-i spună că este „recrutat”

pe filiera lui C.C.G. și nu a lui Ion Cezarina Simona, pentru că N.M. „se

ferește mult”, mai ales „de femei” .

În cuprinsul

aceleiași convorbiri telefonice, inculpatul C.C.G. „l-a pregătit” pe înv. C.D.

ca la întâlnirea directă cu inculpatul N.M. să-i spună acestuia că „îl cunoaște

de mult pe C.C.G.” și a apelat la cei doi (C.C.G. și N.M.) pentru că „n-are

timp să mai învețe” pentru examen că „este român și știe carte” (nu ca în cazul

cetățenilor rromi nominalizați în prezentul rechizitoriu).

În finalul discuției

inculpatul C.C.G. l-a asigurat pe C.D. că va obține permisul de conducere că,

lui N.M., și, implicit și lui nu-i convine ca „să rateze”, pentru că „dacă iei

bani la unu și nu-i dai, nu e de joacă, pentru că atunci persoana în cauză vine

la poartă și strigă: dă-mi banii și merge și la poliție să îi dea gură”.

Activitatea

desfășurată de către inculpații C.C.G. și N.M. nu era cu titlu gratuit, cei doi

discutând în prealabil – direct – nu prin telefon despre banii pe care îi

pretindeau.

Faptele reținute în

sarcina inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor:

luare de mită prev. de art. 254 C. pen., rap. la art. 61 din Legea nr. 78/2000

pentru N.M. iar pentru C.C.G. de trafic de influență prev. de art. 257 C. pen.

și dare de mită prev. de art. 255 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Activitatea

infracțională a inculpaților C.C.G. și N.M., în raport de G.A.V., prieten cu

fratele inculpatului C.C.G. și anume, C.M.

La data de 21

octombrie 2008, numitul G.A.V. a susținut examenul auto la proba teoretică,

fiind declarat admis, comisia de examinare a fost compusă din subinspector D.D.

și agent de poliție N.M., examenul la proba practică a fost susținut la 22

octombrie 2008, probă la care a fost declarat admis, examinator fiind

subinspector D.D.

Din probele administrate

în cauză nu rezultă cert implicarea celor doi inculpați la examenul auto, proba

teoretică, promovată de G.A.V., ci doar în promovarea probei practice (traseul)

a examenului susținut de acesta.

Astfel, în

convorbirea din 22 octombrie 2008 ora 11:41 (a doua zi după examen), inculpatul

C.C.G. i-a reproșat interlocutorului său, atitudinea arogantă avută față de

examinator (subinspector D.D.) a lui G.A.V.

Este cert, că

„nemulțumirea lui D.D.”, față de comportamentul lui G.A.V. a fost adusă la

cunoștința inculpatului C.C.G. de către N.M., care a și intervenit la colegul

său D.D.

S-a arătat că, în

legătură cu acest caz se evidențiază următoarele aspecte:

- este sigur, că la

propunerea lui C.C.G., N.M. a luat legătura cu examinatorul (D.D.) în sensul de

a-l favoriza la examenul auto (proba practică) pe G.A.V.;

- ca și în alte

situații nu s-a discutat telefonic despre foloasele oferite și primite de cei

implicați C.C.G. și N.M.;

- numitul D.D.

(examinatorul) a recunoscut voalat, intervenția lui N.M. în favoarea lui G.A.V.

(a se vedea declarația de la procuror din 13 martie 2009), în care lucrătorul

de poliție nominalizat a precizat că își amintește de comportamentul arogant al

lui G.A.V.).

- de asemenea este

certă și intervenția lui N.M. la colegul său, pentru că altfel acesta nu avea

cum să-i spună amânunte lui C.C.G. despre atitudinea „sfidătoare” a lui G.A.V.

S-a reținut că aceste

fapte constituie infracțiunile de: pentru N.M.- trafic de influență prev. de

art. 257 C. pen. cu aplic. art. 6 din Legea nr. 78/2000 iar pentru C.C.G.-trafic

de influență prev. de art. 257 C. pen.

Activitatea

infracțională a inculpatului C.C.G., în raport de înv. H.I.D. și numiții R.I.V.

și B.P.C.

La data de 13

octombrie 2008 ora 8:39, în zona localității V., jud. Teleorman, un echipaj de

poliție rutieră din cadrul Serviciului Poliției Rutiere –

Teleorman–I.P.J.-Teleorman a aplicat o sancțiune contravențională,

conducătorului auto R.I.V., pentru încălcarea regimului de viteză în localitate

pe D.E. 70, întocmind procesul verbal de constatare contravențională seria CC

nr. 1578825 din 13 octombrie 2008, pe care contravenientul a refuzat să-l

semneze.

În aceeași zi

temându-se de consecințe suplimentare, numitul R.I.V. l-a contactat telefonic

pe cumnatul său B.P.C., având serviciul în mun. Tr. Măgurele, căruia i-a relatat

situația în care se afla.

B.P.C., la rândul

său, în aceeași zi a apelat-o telefonic pe învinuita H.I.D., aflată în relație

apropiată de prietenie cu inculpatul N.M. și inculpatul C.C.G. și despre care

știa că are relații în domeniu, rugând-o să-l ajute.

Învinuita H.I.D. a

acționat imediat contactându-l telefonic pe inculpatul C.C.G. aceasta

explicându-i situația prezentată ei de către B.P.C., rugându-l să intervină,

precizând că „… și cât vreți voi dă, numai să nu-i ia permisul, … a zis că dă

oricâți bani, că are bani gârlă …”

Inculpatul C.C.G. a

acceptat propunerea învinuitei H.I.D., spunându-i că o să „o sune diseară”.

S-a reținut că

faptele săvârșite întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor:

-

pentru C.C.G.: trafic

de influență prev. de art. 257 C. pen., rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000,

în modalitatea clasică redată prin sintagma „… acceptarea de promisiuni, de

foloase direct sau indirect pentru sine sau pentru altul săvârșită de către o

persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui

funcționar …”

Activitatea

infracțională a inculpatului N.M. în raport cu numita S.A.T. din mun. T.M.,

jud. Teleorman.

La data de 23

octombrie 2008, S.A.T. a susținut examenul auto la proba teoretică, la care a

fost declarată admisă, comisia fiind compusă din agent N.M. și agent C.N.,

examenul auto la proba practică a fost susținut la 24 octombrie 2008, probă la

care de asemenea a fost declarată admisă, examinator a fost C.N., permisul de

conducere a fost eliberat în data de 31 octombrie 2008 de p.c. D.A. (adresa nr.

300331 din 20 februarie 2009 a Instituției Prefectului jud. Teleorman – S.P.C.R.P.C.Î.V.

– Teleorman).

Astfel, inculpatul N.M.

a declarat că „i-a notat datele lui S.A.T., inclusiv numărul de telefon și a

sunat-o cu o zi înainte de susținerea probei practice a examenului auto pentru

a o anunța despre aceasta”, deși nu a procedat așa și în alte cazuri.

Și în situația

descrisă fundamentul probatoriu îl constituie o convorbire telefonică dintre inculpatul

N.M. și S.A.T. din 23 octombrie 2008 ora 12:58.

Astfel în convorbirea

indicată mai sus, inculpatul N.M. i-a comunicat lui S.A.T. că „mâine vii și dai

(examenul practic) la ora 9”.

Din analizarea

acestei convorbiri telefonice, pe fondul declarațiilor date la procuror de cele

două persoane implicate au rezultat următoarele:

- N.M. și S.A.T. se

cunoșteau destul de bine, pentru că nici unul din ei nu s-au prezentat „la

telefon”, fiind suficientă formula de introducere clasică „Alo”, „Alo, alo!”,

pentru a se identifica reciproc.

- Prin exprimarea

reciprocă, limbajul folosit în cadrul convorbirii telefonice de către cei doi,

nu se poate admite, în nici un caz că este unul de la examinator la candidat,

tonul folosit fiind foarte familial, apropiat: „… ce faci șoferițo? Mă auzi …

pune mâna și mai conduce! Mâine vii și dai”.

S-a apreciat că apare

total nefiresc ca, N.M. să o anunțe pe S.A.T., că „mâine vii și dai” (24

octombrie 2008), când examinator nu era el, ci urma să fie agentul de poliție C.N.

și el tot din mun. T. Măgurele, care „a reținut-o” pe S.A.T., încă de când a

susținut examenul de conducere proba teoretică (23 octombrie 2008) și despre

care știa deja că „este fiica unui profesor din mun. Tr. Măgurele”.

Întrebarea firească

este de ce a acționat în acest fel inculpatul N.M., când nici nu făcea parte

din comisia de examinare „și nu mai telefonase până atunci și altor candidați?”

Răspunsul este că,

evident se cunoșteau dinainte și inculpatul N.M. a urmărit realizarea unui

folos de orice natură.

În sarcina

inculpatului N.M. s-a reținut în acest caz săvârșirea infracțiunii de trafic de

influență prev. de art. 257 C. pen., care pe ansamblu face parte dintr-o

infracțiune unică finală.

Alte aspecte

infracționale (infracțiuni de corupție) privind pe inculpații N.M. și C.C.G.

care s-au raliat perfect pe eșafodajul deja prezentat.

Analizele următoare

privesc situații în care interlocutorii inculpaților C.C.G. și N.M. nu au fost

identificați, dar din convorbirile telefonice a rezultat, fără dubiu,

„ajutorul” dat de aceștia unor persoane care s-au înscris, au susținut sau

urmau să susțină examenul pentru obținerea permisului de conducere auto.

Astfel, la data de 12

octombrie 2008 ora 21:45 a avut loc o convorbire telefonică dintre C.C.G. și

„C.”, în care ultimul a insistat să fie ajutată la examen o persoană care „are

copilaș de 3 săptămâni” și „nu are loc de muncă”.

Semnificativ în acest

caz este modul în care „C.” stăruie să primească „ajutorul” cu exprimări de

genul: „Cu băiatul acesta ce faceți?, Ce aveți de gând? … v-a dat toți banii

înainte!. băgați-l măcar săptămâna asta” (la examen); „Spune-i și lu′ M.”

(N.M.), „măcar săptămâna asta puteți … să fie programat și să susțină examenul”

… „vedeți ce faceți!”.

Forma plural a

verbelor rostite a avut în vedere tocmai „echipa” formată din N.M. și C.C.G.,

cunoscându-se „îndeletnicirea” frauduloasă a acestora.

Prin urmare, „C.”,

deși a vorbit cu C.C.G. l-a avut permanent în vedere și pe N.M.

Este edificatoare

expresia „v-a dat toți banii înainte”, din care a rezultat că „solicitantul” a

înmânat deja celor doi folosul pretins (o sumă de bani).

Tot din aceeași

convorbire telefonică a rezultat că, învinuitul C.C.G. acționa cu ajutorul

prietenului său: „vrei să-l bage? Îl bagă”, „când prinde momentul (N.M.) îl

bagă” (la examen) „stai liniștit că-l bagă.”, deși, „toată lumea știe că nu mai

e treaba bună”, că „săptămâna asta iar au fost controale acolo” (la S.P.C.R.P.C.Î.V.

– Teleorman ), „că primul județ controlat a fost al nostru”. „N-ai văzut

atunci? A prins momentu … cu cine trebuie, că nu știe toată lumea”.

În finalul

convorbirii indicate mai sus, „C.” l-a rugat pe C.C.G. ca „măcar săptămâna asta

puteți” și „vedeți ce faceți!”.

O altă convorbire

telefonică elocventă a fost aceea din 22 octombrie 2008 ora 8:38 dintre inculpatul

C.C.G. și o persoană (femeie) neidentificată.

Astfel, la un moment

dat, inculpatul C.C.G. i-a relatat interlocutoarei, că: „io trebuie să ajung la Alexandria neapărat cu unu că dă un traseu” și „îi pierde ăla traseul și pierde și banii”.

A rezultat, deci

implicarea lui C.C.G. la un examen auto proba practică (traseu) și trebuie

neapărat ca „solicitantul” să promoveze, că „altfel pierde și banii, pe care

deja i-a primit”. Din transcrierea convorbirii telefonice dintre inculpații C.C.G.

și N.M. din 27 octombrie 2008 ora 8:11, a rezultat modul de acțiune al celor

doi (racolarea fiind făcută de inculpatul C.C.G., iar „ajutorul” fiind dat de

inculpatul N.M.).

Pe aceeași linie

infracțională s-a înscris și convorbirea telefonică dintre inculpații N.M.

(apelant) și C.C. inculpatul N.M. i-a solicitat prietenului său „pă unu să-l

trimiți”…, „… întâi să-l trimiți acolo să-și facă programare” (la examen), că

„nu contează când îi stabilește” (examenul auto) și „repede acolo – 10-15

minute – și după aia dincolo…”, „Hai mișcă-te”, „nu dormi pă drum”.

Aceeași inculpați au

avut o convorbire telefonică în dimineața de 16 octombrie 2008 ora 7:41 (când

urma susținerea examenul auto), împrejurare în care C.C.G. l-a întrebat pe

prietenul său „E vreo treabă? Nu știi dacă o fi ceva …?”, acesta răspunzându-i

scurt: „Stai să vedem”, când va ajunge la „destinație”.

Implicarea lui C.C.G.

în obținerea de către solicitanți a permiselor în mod ilegal a rezultat și din

discuția telefonică pe care acesta a avut-o (apelant) cu o persoană

neidentificată la 22 octombrie 2008 ora 8:35, inculpatul comunicându-i

interlocutorului său că: „dă unul traseu acum!” (examenul auto proba practică).

Interesul lui N.M.,

în raport de „un candidat” B.I. este de natură să ridice suspiciuni cu privire

la promovarea ilicită de către cel nominalizat a examenului pentru conducere

auto susținut în ziua de 23 octombrie 2008 la S.P.C.R.P.C.Î.V. – Teleorman

(proba teoretică a fost promovată la 21 octombrie 2008 – comisia de examinare

fiind compusă din subinspector de poliție D.D. și agent N.M., iar examenul la

proba practică a fost promovat la 23 octombrie 2008, examinator subinspector de

poliție D.D.).

Astfel, în dimineața

de 23 octombrie 2008 orele 8:43 (deci, înainte de susținerea examenului),

inculpatul N.M. a fost apelat de o persoană neidentificată, împrejurare în care

inculpatul N.M. a cerut „relații suplimentare”.

S-a menționat, că, B.I.

a făcut școala de șoferi auto amatori în mun. Slobozia, jud. Ialomița, pe care

a absolvit-o la 2 martie 2008.

Fiind audiat de către

procuror la 5 martie 2008 B.I. a negat orice „ajutor” primit de la inculpatul N.M.,

dar a precizat că după absolvirea cursurilor școlii de șoferi la Slobozia, a susținut „trei examene de sală pe care le-a picat”, astfel că „din motive

personale și-a stabilit domiciliul la socrul său în com. T., jud. Teleorman”,

susținând ulterior examenul auto la S.P.C.R.P.C.Î.V. - Teleorman, pe care l-a

promovat (examenul teoretic și practic) la prima programare.

O situație foarte

asemănătoare cu cazul S.A.T. analizată la punctul IX a rezultat din mesajele

(SMS) transmise reciproc între inculpatul N.M. și o persoană (femeie) cu

următorul conținut: „E gata permisul meu?” (mesaj transmis de o femeie

neidentificată, lui N.M., la 15 octombrie 2008 ora 16:00), „Să ai poftă! Te văd

mâine, șoferițo!.” (12 octombrie 2008 ora 00:3 – mesaj transmis de N.M. la

același post telefonic) și „De fete, nu am timp acum! Vin la București când e gata permisul tău!” (9 octombrie 2008 ora 20:45, mesaj transmis de

inculpatul N.M.

S-a constatat că, N.M.

s-a mai adresat „și altei șoferițe” (S.A.T. nu a fost singură, așa cum a

precizat N.M.).

Nu e folosit nici un

element de identificare între ei, în afara numerelor de telefon utilizate, ceea

ce denotă că se cunoșteau destul de bine.

S-a dedus că în

discuție este vorba de permisul de conducere al apelantei, permis care se află

încă la S.P.C.R.P.C.Î.V.-Teleorman.

În cauză s-a putut

aprecia că „folosul” obținut de inculpatul N.M. a fost fie de natură materială,

fie morală.

Pe aceleași coordonate

se înscrie și mesajul/SMS) primit de inculpatul N.M. de la o persoană

neidentificată, la 17 octombrie 2008 ora 12:49: „Am pikt, asta e poate data

viitoare”.

Nu în ultimul rând,

cu aceeași valoare probatorie intrinsecă, (lucru care constituie partea lăuntrică,

esența unui fapt), este și convorbirea telefonică din data de 25 octombrie

2008, ora 13:23 dintre inculpatul C.C.G. și numitul S.M.

Din probatoriul

cauzei, respectiv acte de investigare și de constatare Tribunalul a reținut

următoarele:

În fapt: inculpatul N.M.

este agent principal de poliție în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim

Permise de Conducere și Înmatriculare Vehicule Teleorman și are în fișa

postului printre alte atribuții și activități de examinare a candidaților

pentru obținerea permisului de conducere.

Pentru a profita de

aceste atribuții și a realiza venituri în afara celor salariale la care avea

dreptul, inculpatul N.M. împreună cu bunul său prieten, coinculpatul C.G.C. au

acționat în sensul racolării candidaților la promovarea examenului pentru

obținerea permisului auto, de la care pretindeau bani pentru promovarea

frauduloasă a examenului.

Astfel, în 12

octombrie 2008 inculpatul C.C.G. l-a asigurat pe numitul M.I. că este prieten

foarte bun cu inculpatul N.M. și că pentru suma de 2.500 RON va interveni

pentru ca acesta (inculpatul N.M.) să îl promoveze la examenul pentru obținerea

permisului auto. Ulterior, la 14 octombrie 2008 între inculpatul C.C.G. și

numitul M.I. a avut loc o convorbire telefonică, în cadrul căreia inculpatul C.C.G.

i-a spus că inculpatul N.M. a acceptat să îl ajute pe M.I. să promoveze

examenul pentru obținerea permisului auto, dar în schimbul sumei de 3.500 euro,

întrucât M.I. nu știe carte.

Întrucât organele de

cercetare penală au avut indicii despre activitatea infracțională a celor doi

inculpați, începând cu 8 octombrie 2008- în baza încheierii nr. 46 din 8

octombrie 2008 a Tribunalului Teleorman – s-a procedat la interceptarea și

înregistrarea convorbirilor celor doi inculpați, astfel încât și convorbirile purtate

în 12 octombrie 2010 și 14 octombrie 2010, între C.C.G. și numitul M.I. au fost

înregistrate în transcrise.

Cei doi inculpați nu

au realizat promovarea frauduloasă a examenului pentru obținerea permisului

auto de către M.I. întrucât au realizat că sunt cercetați penal și au întrerupt

orice activitate.

Tribunalul a apreciat

că activitatea infracțională a celor doi inculpați în raport de numitul M.I.

rezultă fără nici o urmă de îndoială din materialul probator al cauzei realizat

în faza de urmărire penală (dosar urmărire penală „nu merge permisul acela să

mi-l dai și mie la 2500 ?” „ numai când a auzit că nu știi carte, nici n-a vrut

să mai discute”; „ am vorbit cu ăștia, m-am rugat de el … Până la urmă vrea de

la 3500”; „ eu l-am făcut să accepte”).

În data de 24

octombrie 2008 numitul M.N. a promovat examenul pentru obținerea permisului de

conducere proba teoretică – din comisia de examinare făcând parte inculpatul N.M.

datorită faptului că între C.C.G. și numitul M.N. se purtaseră mai multe

convorbiri telefonice (de asemenea înregistrate de organele de urmărire

penală), din care a reieșit fără nici un dubiu că în schimbul sumei de 500 RON pe

care inculpatul C.C.G. a pretins-o de la M.N. – pe care îl asigurase că este

prieten și are influență „pozitivă” asupra inculpatului N.M.. Această sumă nu a

mai fost remisă celor doi inculpați întrucât în 29 octombrie 2008 aceștia au

aflat că sunt cercetați penal.

Întrucât din

discuțiile telefonice dintre inculpatul C.C.G. i-a dat de înțeles numitului M.N.

că inculpatului N.M. va „aranja” și cu celălalt examinator (discuția din 28

octombrie 2008 – dosar urmărire penală), iar în discuția dintre cei doi

inculpați din 29 octombrie 2008 inculpatul N.M. i-a precizat inculpatului C.C.G.

că este „cu D.” (făcând referire la celălalt examinator, respectiv

subinspectorul D.D.), Tribunalul a constatat că în sarcina inculpatului N.M.

trebuie reținută și infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 257 C.

pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000.

Activitatea

infracțională a celor doi inculpați a rezultat fără nici un dubiu din

probatoriul administrat în faza de urmărire penală, respectiv: „a zis M. că dau

astăzi ? E cu omu’ lui respectiv?”; „ nu e problemă. Stai liniștit ! … E floare

la ureche” „și să-ți dau ceva să-l cinstesc sau să…” „ăia 500 RON ?”; „vino mă

încoace că nu se știe la cine apuci, ori la el ori la D.”.

În data de 21

octombrie 2008 numitul C.I. a fost declarat respins la proba teoretică a

examenului pentru obținerea permisului de conducere, deși începând cu 10 octombrie

2008 au fost înregistrate convorbirile celor doi inculpați și între inculpatul C.C.G.

și numitul C.I., toate având ca obiect modalitatea în care acesta să promoveze

fraudulos examenul pentru obținerea permisului de conducere.

Din discuțiile

telefonice dintre inculpatul C.C.G. și numitul C.I. a reieșit faptul că acest

inculpat l-a asigurat pe C.I. de influența pe care o are asupra inculpatului N.M.

și că, cei doi inculpați primiseră o sumă de bani pentru a-l promova fraudulos

pe C.I. la examen. Numitul C.I. nu a promovat proba teoretică datorită grabei

de a intra în sala de examen, nefăcând semnele de recunoaștere prestabilite cu

cei doi inculpați.

De asemenea, ca și în

celelalte cazuri, activitatea infracțională a celor doi inculpați a rezultat cu

prisosință din materialul probator din faza de urmărire penală, respectiv „Da’

nu era cu cine trebuie și luni, marți… te bagă”; „te bagă. Deci astăzi a fost

acolo, da’ n-a vrut să riște, știi?”, „ eu vreau să-mi dea banii și au plecat

de aici”; „măcar să-mi spună băi nu e nimic și ia banul înapoi și gata”; „ Păi,

nu, că n-a … n-a ascultat ce i-am spus noi!”; „ a intrat înainte”.

La data de 21

octombrie 2008 numitul S.F. a susținut proba practică din cadrul examenului

pentru promovarea examenului de obținere a permisului de conducere, cu agentul

de poliție C.N.

Așa cum a rezultat

din declarația martorului C.N., inculpatul N.M. i-a cerut să ajute o persoană,

martorul – coleg de serviciu cu inculpatul N.M. – refuzând să dea curs

intervenției inculpatului.

Din înregistrarea

convorbirilor telefonice ale inculpatului C.C.G. din 10 octombrie 2008, din 16

octombrie 2008, din 18 octombrie 2008 a rezultat că acest inculpat în

discuțiile purtate cu unchiul inculpatului S.F., numitul I.I., că acesta i-a

dat de înțeles acestuia faptul că a intervenit pe lângă inculpatul N.M., pentru

a aranja promovarea examenului de obținere a permisului auto („Stai, mă, că n-a

fost acela acolo! M. …”; „ A fost cu cine nu trebuia … Că n-a fost cu cine

trebuie. Ce vrei ? Să-l bag să nu-l ajut ? Pă urmă vii”… „Poate se nimerește să

fie și el, M., acolo la sală”.

La 16 octombrie 2008

între inculpatul C.C.G. și numitul C.D. a avut loc o discuție în cadrul căreia

numitul C.D. i-a explicat inculpatului că dorește să obțină permis de conducere

pentru el și soție, inculpatul C.C.G. spunându-i numitului C.D. că are o

cunoștință la examen și că îi poate ajuta pe el și pe soție să obțină permis de

conducere fără ca aceștia să mai învețe.

Această situație de

fapt a rezultat din declarația numitului C.D. și din transcrierile

convorbirilor telefonice dintre inculpatul C.C.G. și numita I.D. și inculpatul C.C.G.

și numitul C.D. din 16 octombrie 2008.

Întrucât din

probatoriul administrat în cauză nu a rezultat că inculpatul N.M. a pretins

direct sau indirect (prin intermediul inculpatului C.C.G.) pentru a-l promova

fraudulos pe numitul C.D. sau pe soția acestuia la examenul auto, Tribunalul nu

a putut reține în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunii de luare de mită,

prev. de art. 254 C. pen. rap. la art. 61 din Legea 78/2000.

Totodată, din

probatoriul cauzei nu a rezultat că inculpatul C.C.G. i-a pretins, oferit sau

dat bani sau alte foloase coinculpatului N.M. pentru a-l promova pe C.D. la

examenul auto, astfel încât în sarcina sa Tribunalul nu a putut reține și

infracțiunea de dare de mită prev. de art. 255 rap. la art. 6 din Legea

78/2000, ci doar pe cea prev. de art. 257 C. pen.

S-a precizat că, din

înregistrarea convorbirilor telefonice nu a rezultat că cei doi inculpați au

pretins vreo sumă de bani de la numitul C.D.; din chiar declarația acestuia (rezultă

că s-a gândit „că ajutorul lui nu e gratis, ci va trebui să-i dea o sumă de

bani” și că nu s-a mai întâlnit cu acesta pentru a discuta aceste aspecte).

La data de 22

octombrie 2008 inculpatul C.C.G. a intervenit pe lângă inculpatul N.M. pentru

a-l determina pe acesta să-l ajute pe numitul G.A.V. în promovarea probei

practice a examenului pentru obținerea permisului de conducere.

La rândul său,

inculpatul N.M. a dat de înțeles că ar fi efectuat intervenția la colegul care

îl examina pe numitul G.A.V. pentru ca acesta să fie promovat.

Tribunalul nu a putut

reține în sarcina inculpatului C.C.G. săvârșirea infracțiunii prev. de art. 257

C. pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 în raport de numiții H.I.D., R.I.V. și

B.P.C. întrucât din transcrierea convorbirii telefonice ce a avut loc între

inculpatul C.C.G. și numita H.D.I. nu a rezultat că inculpatul C.C.G. a

acceptat promisiunea făcută de numita H.D.I. în numele unei alte persoane, de

bani, pentru ca inculpatul C.C.G. să intervină la inculpatul N.M. pentru ca

acesta să obțină restituirea unui permis de conducere.

Întrucât nu au

existat probe certe care să formeze convingerea instanței că acest inculpat ar

fi săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa prin actul de inculpare, Tribunalul

a apreciat că în favoarea acestui inculpat operează principiul „in dubio pro

reo”.

În ceea ce privește

infracțiunea prev. de art. 257 C. pen. reținută în sarcina inculpatului N.M. în

raport cu numita S.A.T., Tribunalul a constatat că nu rezultă din nici o probă

administrată în cauză că acest inculpat a primit sau pretins bani sau alte

foloase sau a acceptat promisiuni de daruri de la numita S.A.T. pentru a

influența vreo persoană să facă sau să nu facă un act ce îi revenea conform

atribuțiilor de serviciu.

Instanța nu a putut

reține că o persoană a săvârșit o infracțiune pe baza unor deduceri și

presupuneri, ci numai pe baza unor probe certe, indubitabile că s-a săvârșit o

faptă prevăzută de legea penală.

În ceea ce privește

activitatea infracțională a celor doi inculpați, în raport de numiții V.F. și S.S.,

reținută la pct. IV din rechizitoriu și vizând infracțiunea prev. de art. 254

C. pen. pentru inculpatul N.M. și infracțiunea prev. de art. 257 C. pen. și

art. 255 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, Tribunalul a constatat

că din probatoriul cauzei nu a rezultat că cei doi inculpați au săvârșit

faptele ce li se impută.

Din analizarea

înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate între inculpatul C.C.G. cu

numiții V.F. sau S.S. nu a rezultat că inculpatul N.M. a pretins indirect (prin

intermediul coinculpatului C.C.G.) vreo sumă de bani sau alte foloase și nici

că a acceptat sau nu a refuzat promisiunea de a primi astfel de bunuri sau

bani.

Nu a