ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4469/2012

Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 810/PI din 01 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr. 2541/30/2009 a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta C. R.G.B. SRL în insolvență, prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență P.E., în contradictoriu cu pârâta SC E.I. SRL Timișoara, fiind obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 4.946,04 lei, parte din factura din 28 noiembrie 2008 și dobânda legală aferentă acesteia de la data scadenței, 28 noiembrie 2008 până la data plății efective. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta SC C. R.G.B. SRL Timișoara, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a hotărârii atacate și admiterea în parte a cererii de chemare în judecată, prin obligarea pârâtei, în principal, la plata sumei de 134.662,56 lei, iar în subsidiar la plata sumei de 116.695,1 lei.

Curtea de Apel Timișoara - secția comercială, prin decizia civilă nr. 243 din 10 noiembrie 2011 a respins ca nefondat apelul reclamantei SC C. R.G.B. SRL prin administrator judiciar C.L.I. P.E. Împotriva acestei decizii, în termen legal, reclamanta SC C. R.G.B. SRL prin administrator judiciar C.L.I. P.E. a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, în principal, casarea deciziei atacate cu trimitere spre rejudecare, iar în subsidiar, modificarea deciziei atacate și pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Motivele de recurs ale reclamantei SC C. R.G.B. SRL prin administrator judiciar C.L.I. P.E. au fost întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., făcând o amplă descriere a situației de fapt, însă rară a dezvolta, motivele de nelegalitate pe care și-a întemeiat calea de atac.

La termenul de dezbateri în fond, înalta Curte a luat în discuție excepția nulității recursului, potrivit dispozițiilor art. 302 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., excepție asupra căreia a rămas în pronunțare. Potrivit textului de lege mai sus evocat, cererea de recurs trebuie să cuprindă sub sancțiunea nulității dezvoltarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, cu raportare strictă și limitativă la cazurile de modificare sau casare prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ. Examinând actele și lucrările dosarului, înalta Curte constată că recursul nu îndeplinește cerințele legale, prevăzute de art. 302 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., potrivit căruia cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, dezvoltarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, cu raportare strictă și limitativă la cazurile de modificare sau casare prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc.

civ. Ori, criticile aduse hotărârii nu se subsumează niciunuia dintre aceste motive, recursul fiind o cale extraordinară de atac care vizează analizarea încălcării legii și nicidecum nu presupune reanalizarea probelor, deoarece nu are loc o judecare a fondului, ci a hotărârii pronunțate. Așa fiind, dându-se eficiență textului de lege mai sus invocat, înalta Curte va constata nulitatea recursului declarat de reclamanta SC C. R.G.B. SRL prin administrator judiciar C.L.I. P.E.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamanta SC C. R.G.B. SRL prin administrator judiciar C.L.I. P.E. împotriva deciziei civile nr. 243 din 10 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 noiembrie 2012