Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.01.2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 278/2012

HOTĂRÂRE
20.01.2012
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 278/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Obiectul acțiunii. Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul G.C.C., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 București a solicitat anularea Deciziei nr. 772 din 13 mai 2011 emisă de pârâtă, prin care i-a fost respinsă contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 282 din 12 septembrie 2008 emisă de Comisia Județeană Suceava pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin Decizia nr. 772 din 13 mai 2011 a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 i-a fost respinsă contestația împotriva Hotărârii nr. 282 din 12 septembrie 2008 adoptată de către Comisia Județeană Suceava pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, motivat de faptul că nu s-a făcut dovada refugiului autorilor G.L. și G.N. și nu s-au depus certificatul de moștenitor de pe urma defunctului G.V.V. sau actele de stare civilă pentru moștenitorii acestuia, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 2 alin. (1), (4) și (5) din H.G.R. nr. 1120/2006 privind Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța.

Prin întâmpinare, pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003 a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată și menținerea Hotărârii nr. 222/2008 ca legală și temeinică. 2. Hotărârea Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Prin sentința nr. 4963 din 8 septembrie 2011, Tribunalul Suceava a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Suceava. Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul Suceava a reținut în esență, că hotărârea contestată de reclamant a fost emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, instituție publică centrală, motiv pentru care competența în primă instanță revine Curții de Apel Suceava.

3. Hotărârea Curții de Apel Suceava - secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal Prin sentința nr. 343 din 27 octombrie 2011, Curtea de Apel Suceava a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secția a II-a civilă, complet specializat contencios administrativ și, constatând ivit conflictul de competență, a sesizat înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență. Pentru a pronunța această hotărâre Curtea de apel a reținut, în esență, că potrivit art. 8 alin. (5) și (6) din Legea nr. 290/2003, ce reprezintă norma cu caracter special, derogatoriu de la dreptul comun în materie, competența exclusivă în ce privește aceste plângeri aparține secției de contencios administrativ a tribunalului.

Constatându-se ivirea conflictului negativ de competență, dosarul a fost înaintat înaltei Curți de Casație și Justiție - secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență, potrivit art. 22 C. proc. civ. II. Considerentele înaltei Curți de Casație și Justiție Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20, 21 și 22 C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Conflictul de competență ivit între Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Suceava - secția a Ii-a civilă, contencios administrativ și fiscal se va rezolva în sensul stabilirii competenței de soluționare a cauzei privind pe reclamantul G.C.C., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, în favoarea Tribunalului Suceava, pentru considerentele ce urmează. Înalta Curte constată că, pentru corecta soluționare a problemei de drept aflată în litigiu, sunt relevante prevederile art. 8 din Legea nr. 290/2003.

Conform alin. (3) al articolului anterior indicat, în termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemulțumit de hotărârea comisiei județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 poate face contestație la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților – serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003. În plus, alin. (4) al aceluiași articol prevede că, în termen de cel mult 60 de zile, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 va analiza contestațiile și le va aproba sau le va respinge prin decizie motivată a vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților care coordonează activitatea Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003.

Alin. (5) din articolul în discuție precizează că hotărârile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare. Totodată, conform alin. (6) al articolului mai sus individualizat, hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege. De asemenea, art. 17 alin. (6) din H.G. nr. 57/2008 privind modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 290/2003, aprobate prin H.G. nr. 1120/2006, menționează faptul că deciziile vicepreședintelui sunt supuse controlului judecătoresc, conform prevederilor legale, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul.

Din interpretarea tuturor acestor texte normative rezultă faptul că actele administrative emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în aplicarea Legii nr. 290/2003 pot fi contestate la instanța de contencios administrativ, fiind vorba de o competență exclusivă a tribunalului. Nu există nici o îndoială că, întotdeauna, competența materială a instanței de judecată este reglementată de norme imperative. În litigiul de față suntem în prezența unei acțiuni privind acordarea unor despăgubiri reactualizate, având drept temei juridic Legea nr. 290/2003.

Un argument în plus, în sensul celor reținute îl reprezintă și faptul că la data de 23 noiembrie 2009, în ședința plenului judecătorilor Secției contencios administrativ și fiscal a fost adoptată următoarea soluție de principiu pentru unificarea practicii: - „acțiunile având ca obiect obligarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților la plata despăgubirilor acordate prin hotărârea Comisiei județene de aplicare a Legii nr. 290/2003 sunt de competența Tribunalului - secția contencios administrativ și fiscal". Soluția adoptată a fost luată în vederea interpretării și aplicării unitare a legislației în materia contenciosului administrativ, de care instanța este datoare să țină seamă, în considerarea dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, a principiului securității raporturilor juridice și a jurisprudenței C.E.D.O.

care a statuat în mod constant că rolul jurisdicției supreme este acela de a stabili o interpretare de urmat a dispozițiilor legale, prin înlăturarea divergențelor de jurisprudență (C.E.D.O., Hotărârea din 6 decembrie 2007 în cazul Beian împotriva României (nr. 1), § 39-40). În consecință, pentru considerentele arătate, înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze pricina, în primă instanță, este Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul G.C.C., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - serviciul pentru Aplicarea Legii nr. 290/2003, în favoarea Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-09-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 564/2011
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele: Prin Sentința nr. 185/ F din 15 noiembrie 2010 a Curții de Apel Brașov a fost respinsă excepția de nelegalitate a prevederilor art. 2 alin. (4) și (5) d
ÎCCJ 2013-04-04
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4832/2013
tăților nr. 1693/27 noiembrie 2006, pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia,
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1384/2016
prezentei legi, singura măsură compensatorie de care pot beneficia persoanele prevăzute la art. 1 este acordarea de despăgubiri bănești". Art. 2 alin. (1) - (3) din Legea nr. 290/2003 au fost abrogate prin art. 20 pct. 2 din Legea nr. 164/2
ÎCCJ 2012-05-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2492/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Procedura în fața primei instanțe 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, reclamanta H.A
ÎCCJ 2013-05-31
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5505/2013
un gater pentru debitat bușteni, precum și depozitul aferent acesteia, astfel că a admis acțiunea și a dispus anularea actelor administrative contestate și obligarea autorității pârâte să emită o hotărâre de recunoaștere a dreptului reclama
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă