ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2216/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2216/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursurilor de față ;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele :
Prin sentința penală nr. 24 din 30
ianuarie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava, a fost condamnat inculpatul M.V.
la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2500 lei, pentru săvârșirea infracțiunii
de dare de mită, prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2)
din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor
de corupție, raportat la art. 320
1
C. proc. pen., cu aplicarea art. 74
alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.
A fost condamnat inculpatul N.I. la pedeapsa
amenzii penale în cuantum de 2500 lei, pentru săvârșirea
infracțiunii de dare de mită, prev.
de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, raportat
la art. 320
1
C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a)
și c) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.
În temeiul art. 255 alin. (4) C.
pen. raportat la art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a dispus confiscarea sumelor
de bani constând în 400 Euro și 1150 lei, ce au făcut obiectul dării de mită,
consemnate la CEC Banck, sucursala Suceava, conform recipiselor de consemnare
nr. 878491/1 din 26 septembrie 2011 și nr. 878500/1 din 26 septembrie 2011 la
dispoziția Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Pentru a hotărî astfel, a reținut
tribunalul că prin rechizitoriul nr. 548/P/2011 din data de 28 noiembrie 2011
al Tribunalului Suceava, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților M.V.
și N.I. pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin.
(1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, constând în acea
că, la data de 19 septembrie 2011, împreună, au încercat să-l determine pe
agentul de poliție D.G. – funcționar public în accepțiunea Codului penal, aflat
în exercițiul atribuțiunilor de serviciu, să-și îndeplinească în mod defectuos
atribuțiile de serviciu, în derularea unor proceduri judiciare în care era
vizat M.V., solicitându-i înlocuirea probelor de sânge, promițându-i și
oferindu-i agentului constatator, împreună, suma de 400 Euro și 1150 lei.
Pentru a dispune astfel, în
cuprinsul rechizitoriului s-au reținut
următoarele:
Agentul de poliție D.G. își
desfășoară activitatea ca lucrător de poliție judiciară în cadrul
Compartimentului de Poliție Rutieră al Poliției mun. Câmpulung Moldovenesc
având ca principale atribuțiuni de serviciu: executarea de activități de
control, dirijare și supraveghere a circulației în postul în care este
planificat; constatarea infracțiunilor prevăzute de legislația în vigoare și
întocmirea actelor de constatare în cazul constatării în flagrant a unei fapte
penale; soluționarea, în calitate de organ de cercetare penală în structurile
poliției judiciare, a dosarelor și lucrărilor penale potrivit competenței.
În noaptea de 19 septembrie 2011, în
jurul orei 00:36, în timp ce efectuau serviciul de supraveghere și control al
traficului rutier pe raza mun. Câmpulung Moldovenesc, lucrători operativi din
cadrul structurii de poliție judiciară, au oprit în trafic un autoturism, marca
Volvo, cu nr. de înmatriculare constatând că persoana care conducea
autovehiculul se numește M.V. din jud. Suceava, că acesta posedă permis de
conducere pentru categoria B de autovehicule, dar că există suspiciuni cu
privire la consumul de alcool de către acesta, astfel că a fost invitat la
sediul structurii de poliție judiciară.
Pe traseul de deplasare spre sediul
Poliției mun. Câmpulung Moldovenesc, în autoturism a urcat și prietenul
conducătorului auto, inculpatul N.I., care fusese anunțat telefonic de către
acesta despre incidentul produs. La sediul structurii de poliție judiciară,
conducătorul auto M.V. a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice și a condus
autoturismul pe drumurile publice, încercând să îl determine, „prin rugăminți
repetate”, pe agentul constatator D.G. să nu ia măsurile legale față de el. În
acel prim dialog a intervenit și inculpatul N.I. cu aceleași rugăminți repetate
de a fi iertat prietenul său, motiv pentru care a fost invitat afară din biroul
agentului de poliție.
În timp ce se afla în curtea
Poliției mun. Câmpulung Moldovenesc, inculpatul N.I. a continuat să fie
preocupat de soarta prietenului său, insistând ca acestuia să nu i se
întocmească dosar penal, prin transmiterea unui SMS către șeful agentului
constatator, martorul B.A.I., cu următorul conținut: „A., sunt I., te rog lasă
așa te rog eu”.
Întrucât conducătorul
autovehiculului emana miros de alcool, acesta a fost testat cu etilotestul,
care a indicat o valoare de 0,45 mg/l alcool pur în aerul expirat, motiv pentru
care, conform procedurilor legale în vigoare, a fost condus la Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc unde i s-au recoltat probe biologice de sânge în
vederea stabilirii alcoolemiei.
Și la unitatea spitalicească și-a
făcut apariția inculpatul N.I., care l-a abordat din nou pe agentul constatator
D.G., încercând să-l determine să nu ia măsurile necesare față de prietenul
său, inculpatul M.V., folosind expresia „poate puteți face ceva să nu pățească nimic”.
Deși agentul de poliție a respins
solicitarea celor doi inculpați, precizându-le că este obligat să facă anchetă,
aceștia au continuat să-l abordeze și să încerce să-l determine să nu inițieze
procedurile judiciare.
Constatând atitudinea insistentă a
celor doi de încercare de a opri inițierea procedurilor judiciare, lăsând de
înțeles că vor fi „atenți”, agentul de poliție D.G. a formulat un denunț către
DGA – Serviciul Județean Anticorupție Suceava, furnizând indiciile și
motivațiile săvârșirii unei infracțiuni de corupție de către numiții M.V. și N.I.
În seara zilei de 19 septembrie 2011,
la sediul Poliției mun. Câmpulung Moldovenesc au ajuns numiții M.V. și N.I.,
care au intrat în biroul Formațiunii Poliției Rutiere și au promis
denunțătorului, din nou, o sumă de bani, precizând că îl vor căuta a doua zi. În
jurul orei 19:45, denunțătorul, agentul de poliție D.G., a fost contactat
telefonic de către inculpatul N.I., care i-a precizat că va reveni în aceeași
seară, în jurul orei 21:00, la sediu pentru a-i remite o sumă de bani.
Echipa operativă condusă de
procuror, a monitorizat activitatea desfășurată în zona Biroului
Compartimentului Poliției Rutiere Câmpulung Moldovenesc și a constatat că
într-adevăr, la ora 21:05, în zonă au apărut numiții M.V. și N.I. care au
intrat din nou în biroul formațiunii rutiere, echipa operativă pătrunzând în
încăpere la ora 21:15.
În prezența membrilor echipei
operative care și-au declinat identitatea și calitatea, a fost identificată o
sumă de bani sub mapa de pe biroul agentului D.G. cu privire la care acesta a
declarat că i-a fost oferită „de cei doi, insistând să nu finalizez cercetarea
penală pe numele lui M.V., solicitându-mi să schimb probele de sânge”.
În prezența membrilor echipei
operative și a martorilor asistenți, inculpatul M.V. a numărat suma de bani
oferită polițistului, aceasta fiind compusă din: 4 bancnote a câte 100 Euro
fiecare; 9 bancnote a câte 100 lei fiecare și 5 bancnote a câte 50 lei fiecare,
în total fiind 400 Euro și 1.150 lei.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, criticând-o pentru
nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia nr. 29 din 14 martie
2012, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis
apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava împotriva sentinței
penale nr. 24 din 30 ianuarie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava, secția
penală, în dosarul nr. 15824/86/ 2011.
A desființat în parte sentința
penală apelată și în judecare:
A condamnat pe inculpatul M.V., fără
ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni închisoare (în loc de
amendă penală în cuantum de 2500 lei), pentru săvârșirea
infracțiunii de „dare de mită” prev.
de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din „Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție”, cu
aplicarea art. 320
1
C. proc. pen.
În baza art. 71 C. pen., a interzis
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C.
pen.
În baza art. 81 C. pen., a suspendat
condiționat executarea pedepsei închisorii pe durata termenului de încercare de
2 ani și 6 luni, stabilit conform art. 82 alin. (1) C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a
suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a
executării pedepsei închisorii.
A atras atenția inculpatului asupra
dispozițiilor art. 83 C. pen.
A condamnat pe inculpatul N.I., fără
ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 6 luni închisoare (în loc de
amendă penală în cuantum de 2500 lei), pentru săvârșirea
infracțiunii de „dare de mită” prev.
de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din „Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție”, cu
aplicarea art. 320
1
C. proc. pen.
În baza art. 71 C. pen., a interzis
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C.
pen.
În baza art. 81 C. pen. a suspendat
condiționat executarea pedepsei închisorii pe durata termenului de încercare de
2 ani și 6 luni, stabilit conform art. 82 alin. (1) C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a
suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a
executării pedepsei închisorii.
A atras atenția inculpatului asupra
dispozițiilor art. 83 C. pen.
A menținut celelalte dispoziții ale
sentinței penale apelate, care nu sunt contrare prezentei decizii.
Pentru a pronunța această hotărâre
instanța de apel a reținut următoarele:
Prima instanță a reținut corect
situația de fapt și încadrarea în drept dând o justă interpretare probatoriului
administrat în cauză.
Reținând vinovăția inculpaților,
prima instanță i-a condamnat pe aceștia la pedepse cu amenda penală.
Curtea a apreciat că având în vedere
natura, gravitatea și modul de comitere a infracțiunilor, precum și importanța
valorii sociale căreia, prin activitatea ilicită desfășurată de acești inculpații
i-au adus atingere, sancțiunea amenzii penale nu este de natură a-și atinge
scopul educativ și de prevenire a comiterii, în viitor, de noi astfel de fapte.
Dat fiind pericolul social deosebit
de ridicat al unor astfel de fapte, cu relevanță în rândul celor care ar putea
proceda într-un mod similar într-o situație dată, Curtea a apreciat că se
impune a fi aplicată fiecăruia dintre inculpați câte o pedeapsă de 6 luni
închisoare, nejustificându-se față de cele mai sus-arătate reținerea în
favoarea inculpaților a vreunei circumstanțe atenuante judiciare.
Împotriva deciziei penale pronunțată
de curtea de apel au declarat recursuri inculpații N.I. și M.V.
Astfel cum rezultă și din practicaua
prezentei decizii, prin corespondență inculpatul N.I. a depus la dosar o cerere
prin care înțelege să-și retragă recursul.
Potrivit dispozițiilor art. 385
4
alin. (2) C. proc. pen. părțile pot renunța la recurs conform art. 368 C. proc.
pen. și pot retrage recursul în condițiile art. 369 C. proc. pen., dispoziții
care se aplică în mod corespunzător.
Înalta Curte de Casație și Justiție,
constatând că sunt respectate condițiile prevăzute de art. 369 C. proc. pen.,
că cererea de retragere a recursului s-a făcut până la închiderea dezbaterilor,
urmează a lua act de manifestarea de voință a inculpatului în sensul retragerii
recursului declarat de acesta împotriva deciziei penale nr. 29 din 14 martie
2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.
Referitor la recursul declarat de
inculpatul M.V.
Analizând legalitatea și temeinicia
deciziei recurate prin prisma cazului de casare invocat (art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.) conform art. 385
6
alin. (2) C. proc. pen.,
Înalta Curte apreciază că recursul declarat de inculpat nu este fondat urmând a
fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Înalta Curte reține că instanța de
fond a realizat o analiză judicioasă și completă a întregului ansamblu probator
administrat în cele două faze ale procesului penal rezultând mai presus de
orice dubiu că inculpatul se face vinovat de comiterea faptei reținute în
sarcina lui, infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C.
pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Se reține, în fapt, că la data de 19
septembrie 2011 cei doi inculpați împreună au încercat să-l determine pe
agentul de poliție D.G. să-și îndeplinească în mod defectuos atribuțiile de
serviciu, în derularea unor proceduri judiciare în care era vizat M.V.,
solicitându-i înlocuirea probelor de sânge, promițându-i și oferindu-i
agentului constatator, împreună, suma de 400 Euro și 1150 lei.
Instanța de fond, în baza probelor
administrate în cauză, reținând vinovăția inculpatului l-a condamnat pe acesta
la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 2500 lei.
Instanța de apel a apreciat că față
de natura, gravitatea și modul de comitere a faptei precum și importanța
valorii sociale căreia, prin activitatea ilicită desfășurată de inculpați
aceștia i-au adus atingere, sancțiunea amenzii penale nu este de natură a-și
atinge scopul educativ și de prevenire a comiterii, în unitar, de noi astfel de
fapte.
Inculpații au încercat să determine
un agent de poliție însărcinat cu instrumentarea unei cauze penale să-l ajute
pe unul dintre ei să se sustragă răspunderii penale prin modificarea în
favoarea sa (prin substituire) a unor probe existente în acel dosar. Acest
aspect relevă o atitudine dezinteresată a lor cu privire la respectarea
dispozițiilor legale, creându-le impresia că prin oferirea unor sume de bani
autorităților însărcinate cu instrumentarea unei cauze penale, pot fi exonerați
de răspundere pentru faptele comise.
Având în vedere pericolul social
deosebit de ridicat al unor astfel de fapte, în mod corect prima instanță de
control judiciar, admițând apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul
Suceava a condamnat pe inculpatul M.V. la pedeapsa de 6 luni închisoare (în loc
de amendă penală în cuantum de 2500 lei).
Referitor la pedeapsa aplicată
inculpatului M.V. de instanța de apel, reține Înalta Curte că această pedeapsă
a fost corect individualizată, în deplin acord cu criteriile generale de
individualizare judiciară a pedepsei reglementate de dispozițiile art. 72 C.
pen.
Este adevărat că fapta comisă de
inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social însă la individualizarea
pedepsei, prima instanță de control judiciar a avut în vedere și circumstanțele
personale ale inculpatului M.V. (nu are antecedente penale, studii 8 clase),
având un comportament pozitiv înainte de săvârșirea infracțiunii, infracțiune
în raport de care s-a apreciat că nu se impune stabilirea unei sancțiuni penale
cu executare în regim de detenție.
Înalta Curte, în propria analiză
apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului de instanța de apel este aptă să
contribuie la atingerea scopului preventiv și educativ al pedepsei.
Reține Înalta Curte că pedeapsa
aplicată inculpatului satisface funcțiile pedepsei, respectiv cea educativă,
coercitivă și de exemplaritate, fapt pentru care consideră că toate criticile
formulate de inculpat în acest sens, nu sunt întemeiate, neputând fi
identificate alte împrejurări care să determine aplicarea unui regim
sancționator mai blând.
Față de toate considerentele
arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C.
proc. pen. să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpatul M.V.
Văzând și dispozițiile art. 192
alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul N.I.
împotriva deciziei penale nr. 29 din 14 martie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția
penală și pentru cauze cu minori
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.V. împotriva
aceleiași decizii penale.
Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 500 lei
cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 22 iunie 2012.