ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cauzei penale
de față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele :
La data de 11 ianuarie
2011 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție „plângerea
penală” formulată de petiționarul A.I. împotriva rezoluției nr.
10341/4585/VIII/1/2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție.
Pentru soluționarea
plângerii au fost acvirate dosarele nr. 17148/4025/VIII/1/2010 și nr.
10341/4585/VIII/1/2010 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică.
Analizând lucrările
dosarului reține instanța de fond că petiționarul a formulat plângere împotriva
magistratului Carmen Damian, procuror șef al Secției de urmărire penală și
criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție solicitând a se efectua cercetări sub aspectul săvârșirii
infracțiunilor de „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, favorizarea
infractorilor, fals intelectual, împiedicarea participării la proces, omisiunea
înștiințării organelor judiciare, nerespectarea hotărârilor judecătorești
definitive și executorii”.
Arată petiționarul că
aceste fapte au fost comise cu ocazia soluționării plângerii penale formulate
în temeiul art. 275 C. proc. pen. împotriva doamnei procuror S.E.A.
Prin rezoluția nr.
17148/4025/VIII/1/2010 din 28 octombrie 2010, Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică a
respins ca inadmisibilă plângerea formulată de A.I. reținând că aceasta nu
îndeplinește condițiile de fond și formă prevăzute de art. 222 C. proc. pen.
Soluția a fost
menținută prin rezoluția nr. 10341/4585/VIII/1/2010 din data de 20 decembrie 2010
a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de
urmărire penală și criminalistică, fiind respinsă plângerea formulată de
petiționar împotriva rezoluției nr. 17148/4025/VIII/1/2010 din 28 octombrie 2010.
Împotriva acestei
rezoluții, a formulat plângere, în baza dispozițiilor art. 278
1
C.
proc. pen., petiționarul A.I., motivele invocate de acesta fiind incoerente,
fără nici o legătură cu cauza dedusă judecății.
Înalta Curte,
analizând lucrările din dosar constată că plângerea formulată de petiționar
este inadmisibilă urmând a fi respinsă ca atare pentru considerentele ce
urmează.
Potrivit
dispozițiilor art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen. împotriva rezoluției
de neîncepere a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală sau de
încetare a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată poate face
plângere în termen de 20 de zile la judecătorul de la instanța căreia i-ar
reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Ca atare, legea
procesual penală, instituie controlul judecătoresc asupra rezoluției de neurmărire
penală, ori plângerea adresată Înaltei Curți de către petiționar nu primește o
astfel de soluție.
Plângerea adresată de
petiționar Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost
respinsă ca inadmisibilă reținându-se că nu îndeplinește condițiile de fond și
formă prevăzute de art. 222 C. proc. pen., ori această soluție nu este
prevăzută în mod expres printre cazurile enumerate limitativ de art. 278
1
C. proc. pen. pentru a putea beneficia de controlul judecătoresc.
În același sens s-a
pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii
prin decizia nr. 57 din 24 septembrie 2007 potrivit căreia plângerea îndreptată
împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror altele decât
rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată,
reglementat de art. 278
1
alin. (1) C. proc. pen., este inadmisibilă.
Față de
considerentele arătat Înalta Curte urmează ca în baza art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen. să respingă ca inadmisibilă plângerea formulată
de petiționar.
Văzând
și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca inadmisibilă, plângerea
formulată de petiționarul A.I. împotriva rezoluției nr. 17148/4025/VIII/1/2010
din 28 octombrie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică.
Obligă petiționarul la plata sumei de 100 lei
cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 18 martie
2011.