ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2136/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2136/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului
penal de față;
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 39/PI din 1
februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 87/30/2012, s-a
dispus, în baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen., condamnarea inculpatului
C.K. la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii
de trafic internațional de droguri de risc.
În baza art. 65 alin.
(1) și (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii
exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) Teza II și b) C. pen. pe o
perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 4 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 320
1
alin. (1) și (7) C.
proc. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 4 luni închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea propriului
consum.
În baza art. 33 lit.
a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa
cea mai grea, aceea de 6 ani și 8 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul
să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani și 8 luni închisoare.
În baza art. 35 alin.
(1) C. pen. s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa rezultantă de 6 ani și
8 luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor
prevăzute la art. 64 lit. a) Teza II și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea
pedepsei principale rezultante.
În baza art. 71 C.
pen. a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64
lit. a) Teza II și b) C. pen. pe durata executării pedepsei.
În baza art. 350 C. proc.
pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 C.
pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv de
la data de 11 noiembrie 2011 la zi.
În baza art. 17 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul C.K. a cantității
de 252,1 gr. cannabis și 2 țigarete care conțin cannabis și tutun.
În baza art. 18 alin.
(1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus distrugerea drogurilor confiscate de la inculpatul
C.K., cu păstrarea de contraprobe.
În baza art. 109
alin. (4) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către inculpat a următoarelor obiecte:
un telefon mobil marca N. de culoare neagră cu acumulator în interiorul căruia se
află cartela SIM a operatorului M., un Ipod marca A. 30 gb de culoare neagră prevăzut
cu husă, un încărcător N., două cartele SIM aparținând operatorului O. și V., un
laptop marca S.V. de culoare argintie, cu acumulator și încărcător, un pașaport
electronic sârbesc, un permis de conducere, o carte de identitate.
În baza art. 109
alin. (5) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către inculpat a următoarelor bunuri:
o cutie metalică, două suporturi de cartele telefonice, un tub metalic și un pai,
obiecte ridicate cu prilejul efectuării percheziției domiciliare.
În baza art. 191
alin. (1) și (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000
RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt că în data de 22 octombrie 2011, inculpatul
C.K. a plecat în Serbia, de unde a revenit la data de 30 octombrie 2011, având asupra
sa cannabis, pe care l-a introdus în țară prin Punctul de Trecere al Frontierei
Moravița.
Ulterior, la data de 08
noiembrie 2011, inculpatul a plecat din nou în Serbia de unde s-a întors la data
de 11 noiembrie 2011, iar în urma controlului efectuat de lucrătorii vamali, s-a
găsit asupra sa 200 grame cannabis, iar într-un pachet de biscuiți au fost găsite
țigarete confecționate artizanal.
Urmare percheziției efectuate
la domiciliul inculpatului, autoritățile judiciare au identificat 5 pungi cu fragmente
vegetale, o cutie metalică, un tub metalic și un pai cu urme de substanță pulverulentă.
Potrivit raportului de
constatare tehnico-științifică din 02 decembrie 2011 întocmit de B.C.C.O Timișoara,
s-a stabilit că probele ridicate de la inculpat, conțin cantitatea de 259 grame
de cannabis.
De asemenea, s-a stabilit
că cele patru țigarete găsite în pachetul de biscuiți aflat în compartimentul vagonului
în care se afla inculpatul, conțin cannabis și tutun.
Totodată, au fost examinate
și obiectele ridicate cu ocazia percheziției, fiind pusă în evidență amfetamină.
În drept, faptele inculpatului
au fost încadrate în dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Împotriva sentinței pronunțată
de instanța de fond a declarat apel inculpatul C.K. solicitând reducerea pedepsei.
Prin decizia penală
nr. 67/A din 5 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția
penală, s-a dispus admiterea apelului declarat de inculpat.
A fost desființată sentința
penală atacată și în rejudecare a fost descontopită pedeapsa rezultantă de 6 ani
și 8 luni închisoare și au fost repuse pedepsele în individualitatea lor.
S-a reținut în favoarea
inculpatului circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C.
pen. și aplicarea dispozițiilor art. 76 C. pen.
A fost redusă de la 6
ani și 8 luni închisoare la 5 (cinci) ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului
pentru infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 raportat
la art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)
C. pen., art. 42 C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., 76 C. pen.
A fost redusă de la 4
luni închisoare la 3 (trei) luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului pentru
infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 raportat la
art. 320
1
alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1)
lit. a) C. pen. și 76 C. pen.
În temeiul art. 33
lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicare
inculpatului C.K. în pedeapsa cea mai grea, care va fi și pedeapsa rezultantă, inculpatul
urmând să execute pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.
În temeiul art. 383
alin. (1
1
) C. proc. pen. raportat la art. 350 C. proc. pen. a fost menținută
starea de arest a inculpatului.
În temeiul art. 383
alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. s-a dedus în continuare din
pedeapsa aplicată inculpatului durata arestului preventiv de la data de 01 februarie
2012 la zi.
Au fost menținute în rest
dispozițiile hotărârii penale apelate.
În temeiul art. 192
alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas
în sarcina acestuia.
Împotriva ambelor hotărâri
a declarat recurs inculpatul C.K. invocând cazul de casare prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
Înalta Curte de Casație
și Justiție examinând recursul prin prisma criticilor pronunțate, cât și din oficiu
conform art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este
fondat pentru următoarele considerente:
Starea de fapt reținută
de instanța de fond - constând în aceea că inculpatul C.K., în cursul lunii octombrie
2011, în mod repetat a introdus în țară droguri prin punctul de trecere a frontierei
Moravița, deținând totodată droguri - este corectă, iar încadrarea juridică a faptei
în infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea
art. 41 C. pen. și art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., este legală.
Inculpatul a recunoscut
săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise în actul de sesizare, fiindu-i aplicată
procedura simplificată prevăzută de art. 320
1
C. proc. pen.
În ceea ce privește individualizarea
judiciară a pedepsei, Înalta Curte reține că funcțiile de constrângere și reeducare,
precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare
a acesteia.
Sub aspectul gradului
de pericol social al faptei săvârșite, acesta poate fi determinat prin examinarea
modului în care s-a realizat concret fapta incriminată dar și a situațiilor, stărilor
și împrejurărilor care sunt de natură să particularizeze fapta și să-i impună un
anumit grad de pericol social.
Pe de altă parte, cunoașterea
trăsăturilor de natură a caracteriza persoana inculpatului și de a explica, astfel,
cauzele care au dus la săvârșirea infracțiunii sunt utile pentru determinarea gradului
de pericol social concret al acesteia.
Aceste trăsături pot fi
desprinse prin examinarea completă a datelor privind caracterul, înclinațiile făptuitorului,
antecedentele penale, nivelul cultural, vârsta.
În cauza dedusă judecății,
Înalta Curte constată că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este
de profesie medic, fiind unicul întreținător al familiei. A recunoscut că este consumator
de droguri și în acest context a procurat droguri din Serbia pe care le-a introdus
ulterior în țară.
Corelând datele ce caracterizează
persoana inculpatului cu împrejurările concrete de comitere a faptelor, cu cantitatea
relativ mică de droguri introdusă în țară, Înalta Curte apreciază că pedeapsa poate
fi redusă sub limita stabilită de instanța de apel dar cu păstrarea modalității
de executare a acesteia.
Pe cale de consecință,
în temeiul art. 385
15
pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul
declarat de inculpatul C.K. și va casa hotărârile numai în ceea ce privește individualizarea
judiciară a pedepsei.
Rejudecând cauza și dând
eficiență elementelor la care s-a făcut referire anterior, va fi redusă pedeapsa
pentru infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea
art. 41 alin. (2), art. 320
1
alin. (7), art. 74 alin. (1) lit. a) și
76 C. pen., de la 5 ani închisoare la 4 ani închisoare, pedeapsă ce va fi contopită
cu pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată aceluiași inculpat pentru infracțiunea
prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, urmând ca inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
Pe durata executării pedepsei
i se va interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64
alin. (1) lit. a) Teza a II-a și b) C. pen.
Vor fi menținute celelalte
dispoziții ale hotărârilor atacate.
În baza art. 385
17
alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 C. proc. pen., va deduce perioada
arestului de la 11 noiembrie 2011 la 19 iunie 2012.
Văzând și dispozițiile
art. 189-192 C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat
de inculpatul C.K. împotriva deciziei penale nr. 67/A din 05 aprilie 2012 a Curții
de Apel Timișoara, secția penală.
Casează, în parte, decizia
sus menționată, numai cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea
prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Descontopește pedeapsa
rezultantă de 5 ani închisoare în pedepsele componente, după cum urmează:
- 5 ani închisoare pentru
infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 rap. la 320
1
alin. (7) C. proc. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42, art. 74 alin.
(1), lit. a) și art. 76 C. pen.
- 3 luni închisoare pentru
infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 rap. la 320
1
alin. (7) C. proc. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1), lit. a) și art. 76 C.
pen.
Rejudecând cauza:
- reduce de la 5 ani închisoare
la 4 ani pedeapsa închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 3 alin. (1) din
Legea nr. 143/2000 rap. la 320
1
alin. (7) C. proc. pen. cu aplicarea
art. 41 alin. (2), art. 42, art. 74 alin. (1), lit. a) și art. 76 C. pen.
În baza art. 33 lit.
a) și art. 34 lit. b) și C. pen. contopește pedepsele aplicate inculpatului C.K.
în pedeapsa cea mai grea, urmând ca, în final, să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.
Face aplicarea dispozițiilor
art. 71-64 alin. (1) lit. a) Teza a II-a și lit. b) C. pen.
Menține celelalte dispoziții
ale hotărârii atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 11 noiembrie 2011 la
19 iunie 2012.
Onorariul apărătorului
desemnat din oficiu, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 19 iunie 2012.