ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1382/2012
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1382/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
R
eclamantul C.T.,
în contradictoriu cu
pârâții M.J., M.P., M.M.F.P.S., M.A.I., I.M., C.M.Șt. și C.L.,
a solicitat
instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să se dispună efectuarea unei
expertize tehnice privind accidentul pe care l-a suferit la 26 iunie 2003.
În motivarea cererii,
reclamantul a arătat, în esență, că a formulat o plângere penală cu privire la
un accident pe care l-a suferit la data de 26 octombrie 2003, însă dosarul a
fost instrumentat și soluționat fără ca în cauză să se dispună efectuarea unei
expertize tehnice și fără administrarea tuturor probelor necesare.
În drept, reclamantul
și-a
întemeiat
cererea pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Curtea de Apel
București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința
civilă nr. 248 din 18 ianuarie 2011, a respins acțiunea formulată de reclamant,
ca inadmisibilă, reținând că acesta urmărește reformarea hotărârii pronunțate
într-un dosar penal prin completarea probatoriului, solicitare care nu se
încadrează în prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat recurs reclamantul
C.T.
Înalta Curte,
analizând în prealabil regularitatea recursului, constată că motivele de recurs
au fost depuse peste termenul prevăzut de art. 303 C. proc. civ., raportat la art.
301 C. proc. civ.
Potrivit
dispozițiilor art. 303 C. proc. civ., ”(1) recursul se va motiva prin însăși
cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs.
(2) Termenul pentru
depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă s-a
făcut mai înainte”
În cauză, hotărârea
atacată a fost comunicată recurentului reclamant la data de 17 martie 2011, iar
motivele de recurs au fost depuse la dosarului cauzei la data de 31 ianuarie
2012.
Conform dispozițiilor
art. 306 alin. (1) C. proc. civ., „recursul este nul dacă nu a fost motivat în
termenul legal, cu excepția cazurilor în care instanța de recurs ar putea
reține din oficiu motive de casare de ordine publică”.
Or, în cauză nu
există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de
către instanță.
Așa fiind și cum în
cauză s-a constatat că recursul a fost motivat peste termenul prevăzut de art. 303
cu raportare la art. 301 C. proc. civ., în temeiul art. 306 alin. (1) C. proc.
civ., se va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată
nulitatea recursului declarat de C.T. împotriva sentinței civile nr. 248 din 18
ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios
administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 martie 2012