ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3075/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3075/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul A.F. a chemat
în judecată pârâții Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți
și A.N.P.H. - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți,
solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să anuleze certificatul
de încadrare în grad de handicap din 26 iunie 2008, să anuleze decizia de încadrare
în grad de handicap din 23 septembrie 2008 și să se mențină gradul de handicap stabilit
prin certificatul de încadrare în grad de handicap din 12 iunie 2007, repunerea
în situația anterioară și acordarea drepturilor și facilităților prevăzute de lege
pentru nevăzători începând cu luna iulie 2008.
Reclamantul a arătat că,
în urma unui traumatism cranio-cerebral determinat de o alunecare pe gheață nervul
ochiului stâng s-a secționat, pierzându-și vederea în urma acestui incident, cu
actele doveditoare a depus dosarul Comisiei de Evaluare a persoanelor cu Handicap,
căreia i-a stabilit gradul accentuat, eliberându-i-se în acest sens certificatul,
revizuibil după 12 luni.
În cauză s-a dispus efectuarea
unei expertize medico – legale de specialitate prin care să se stabilească diagnosticul,
în raport de actele medicale și de criteriile prevăzute prin ordinul comun nr. 762/2007
al M.M.F.E.S. și nr. 192/2007 al Ministrului Sănătății Publice și să se precizeze
evoluția bolii în sensul de a se menționa dacă aceasta s-a agravat ori ameliorat.
Prin sentința din 21 septembrie
2010 Curtea de Apel Craiova, judecând cauza în fond după casare, a respins acțiunea
formulată de reclamantul A.F.
Pentru a pronunța această
hotărâre instanța de fond a reținut că expertiza medicală efectuată în cauză de
I.M.L. Craiova a stabilit că reclamantul prezintă la ochiul stâng – atrofie optică
aproape totală. Nu beneficiază de tratament la ochiul drept – hipermetropie mică,
Astigmatism hipermetropic cu recomandarea de corecție optică și consult cardiologic.
S-a mai stabilit că în
perioada 17 mai 2007 – 11 iunie 2008 evoluția bolii a fost stagnată, iar în perioada
11 iunie 2008 – 05 mai 2010 s-a ameliorat ușor la ochiul drept.
Este adevărat că, inițial
prin certificatul nr. 31180/2007 reclamantul a fost încadrat în gradul de handicap
accentuat, însă valabilitatea acestui act era limitată, respectiv 12 luni de la
data emiterii stării sănătății reclamantului și drepturile obținute în urma emiterii
certificatului, fiind supuse revizuirii.
Împotriva sentinței de
fond reclamantul A.F. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului
se arată că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 129 alin. (5) C.
proc. civ., deoarece nu a stăruit prin toate mijloacele legale, pentru a preveni
orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, în scopul pronunțării unei hotărâri
temeinice și legale.
O primă dovadă că nu și-a
exercitat rolul activ, o reprezintă faptul că în adresa emisă către I.M.L. Dolj,
cât și în motivarea hotărârii, în mod greșit s-a reținut handicapul reclamantului
ca o boală, cerând I.M.L. Dolj să stabilească, dacă boala s-a agravat sau s-a ameliorat.
Ori, boala este un „proces
patologic, care afectează organismul, dar care are o anumită etiologie, o anumită
stare: de debut, semnalmente, starea ca atare, determinată de mai mulți factori
ca: febră, infecție, etc. convalescență, la care se adaugă starea clinică, starea
paraclinică etc.”.
În speță nu este o boală:
cataractă, conjunctivită, glaucom, etc.
Este un handicap oftalmologic,
cauzat de un traumatism cerebral, cu secționarea nervului optic la ochiul stâng.
Ochiul drept, în anul
2007 a avut o acuitate vizuală, pentru care același medic oftalmolog constatator
al afecțiunii și aceeași Comisie de Evaluare a Handicapului, au stabilit gradul
II de handicap (accentuat). După îmbătrânirea cu un an, cum putea oare ca acuitatea
vizuală a ochiului drept să crească?
Ca atare, acuitatea vizuală,
prin îmbătrânire, se diminuează, comparativ cu ochiul miop, care prin îmbătrânire
își revine la forma normală a imaginilor pe retină.
Recurentul mai susține
că un ordin al ministrului nu poate deroga de la spiritul legii. Ori, legea a fost
aceeași și în 2007 și în 2008, ca atare dispozițiile ordinului ministrului nu pot
abroga prevederile legii.
Examinând cauza și sentința
atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente
pricinii, inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată
că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această
soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Decizia din 23
septembrie 2008 prin care Comisia Superioară confirmă certificatul de încadrare
în gradul mediu de handicap din 23 septembrie 2008 eliberat de Comisia de Evaluare
a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Dolj, s-a emis cu respectarea criteriilor
medico-psiho-sociale dispuse de Legea nr. 448/2006, aprobate prin ordinul comun
nr. 762 al M.M.F.E.S. și nr. 1992 al M.S.P. din 2007 pe baza cărora se stabilește
încadrarea în grad de handicap.
Reclamantul solicită extinderea
efectelor certificatului emis în anul 2007 în anul 2009, ignorând succesiunea de
acte normative care a reglementat materia în cauză și faptul că în prezent sunt
incidente dispozițiile ordinului comun nr. 762 al M.M.F.E.S. și nr. 1992 al M.S.P.
din 2007.
Conform criteriilor din
Ordinul Comun al M.M.F.E.S și M.S.P. nr. 762/1992/2007, avizate de către Comisia
de neurologie a Ministerului Sănătății, la Cap 1: Funcțiile senzoriale. Subcap.
1: " În evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor vederii, se
stabilește o deficiență vizuală accentuată și respectiv încadrarea în grad accentuat
de handicap în cazul persoanelor: cu vederea la ambii ochi, cu cea mai bună corecție,
la ochiul cel mai bun, situată între 1/2=0,08(4 metri)- 1/25-0,04(2 metri) sau/și
câmp vizual (manual), la ochiul cel mai bun, redus concentric în jurul punctului
de fixație la 10-30 grade'".
Din actele și lucrările
dosarului rezultă că reclamantul nu îndeplinește condițiile prevăzute în criteriile
medico-psiho-sociale.
În baza parametrilor funcționali,
reclamantul este diagnosticat cu OS atrofie optică totală posttraumatică AO hipermetropie
mică.
Nu poate fi primită nici
susținerea reclamantului potrivit căreia „dreptul câștigat prin certificatul
nr. 31180/2007, privind încadrarea handicapului sau în categoria accentuat nu poate
fi diminuat sau anulat” deoarece valabilitatea actului administrativ contestat este
limitată în timp respectiv 12 luni de la data emiterii, starea sănătății reclamantului
și drepturile obținute în urma emiterii certificatului sunt supuse revizuirii.
Prin urmare, drepturile
conferite prin emiterea certificatului sus menționat au încetat odată cu valabilitatea
acestuia, existența și exercitarea acestora fiind limitată în timp pe durata termenului
de 12 luni.
Expertiza medicală efectuată
în cauză de I.M.L. Craiova a stabilit că reclamantul prezintă la ochiul stâng –
atrofie optică aproape totală. Nu beneficiază de tratament la ochiul drept – hipermetropie
mică, Astigmatism hipermetropic cu recomandarea de corecție optică și consult cardiologic,
iar în perioada 17 mai 2007 – 11 iunie 2008 evoluția bolii a fost stagnată, iar
în perioada 11 iunie 2008 – 05 mai 2010 s-a ameliorat ușor la ochiul drept.
Prin urmare, Înalta Curte
constată că instanța de fond în mod corect a reținut că la data emiterii certificatului
contestat, dar și în prezent, reclamantul nu mai îndeplinește criteriile pentru
a fi încadrat în grad de handicap accentuat, având în vedere că evoluția bolii a
stagnat și chiar, s-a ameliorat ușor, afecțiunile acestuia reprezentând o deficiență
funcțională medie.
Astfel fiind, instanța
de control judiciar constată că instanța de fond în mod corect a apreciat că certificatul
din 26 iunie 2008 și decizia din 23 septembrie 2008 sunt emise în mod legal, respingând
acțiunea reclamantului.
Înalta Curte constată
că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu port fi primite,
iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe care o va menține.
În consecință, pentru
considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C.
proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de A.F., împotriva sentinței civile nr. 388 din 21 septembrie 2010 a Curții de Apel
Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 26 mai 2011.