ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4692/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 20 ianuarie 2010, reclamanta L.V.S. a chemat în judecată Consiliul Județean Dolj pentru Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, precum și Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, solicitând anularea certificatului din 11 mai 2009 și a deciziei din 24 septembrie 2009 prin care a fost încadrată în gradul ușor de handicap și totodată obligarea pârâților la emiterea unei noi decizii de încadrare în gradul mediu de handicap. În motivarea cererii, reclamanta a învederat că, încă din primele luni de viață, prezintă la ochiul stâng anoftalmie operatorie, câmpul său vizual fiind asigurat la jumătate de ochiul drept, iar cu trecerea timpului vederea i-a fost afectată, împrejurări de care nu au ținut cont pârâții când i-au stabilit gradul ușor de handicap.

Prin sentința nr. 569 din 9 decembrie 2010, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca nefondată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că actele administrative contestate au fost emise cu respectarea criteriilor medico-psihosociale stabilite prin Ordinul nr. 762/2007. Astfel, instanța a constatat că realizarea încadrării reclamantei în grad de handicap s-a făcut prin stabilirea valorilor acuității vizuale mono-binoculare (cu cea mai bună corecție la ochiul cel mai bun), parametri ce nu sunt contestați nici de expertiza medico-legală efectuată în cauză, care a concluzionat că vederea la ochiul drept nu este afectată, hipermetropia mică constatată putând fi corectată cu o lentilă de +0,75.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta L.V.S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Astfel, reclamanta a învederat că, anterior anului 2009, a beneficiat de încadrarea în grad mediu de handicap, criteriile avute în vedere în anii anteriori fiind menținute și în legislația în vigoare. Reclamanta a mai arătat că instanța nu a analizat și efectele indirecte ale lipsei ochiului stând asupra stării generale de sănătate, ignorând faptul că, nu numai calitatea vederii, dar și alte funcții ale corpului i-au fost afectate. Reclamanta a concluzionat că, din coroborarea tuturor actelor medicale depuse la dosar, rezultă că vederea la ochiul drept este afectată în proporție de mai mult de jumătate, împrejurare ce o îndreptățește să fie încadrată în gradul mediu de handicap.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 304 1 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare. Astfel, Curtea constată că instanța de fond a reținut în mod justificat că ambele acte administrative au fost emise cu respectarea prevederilor legale în materie, respectiv capitolul 2 din Criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, aprobate prin Ordinul nr. 762/2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Potrivit acestor dispoziții constituie deficiență ușoară-handicap ușor următorii parametri funcționali: acuitate vizuală (calitatea vederii) mono-binoculară (cu cea mai bună corecție la ochiul cel mai bun) corecție ½=0,5; ⅓=0,3; câmp vizual (manual) la ochiul cel mai bun-normal.

Actele medicale aflate la dosar confirmă deficiența ușoară de vedere a reclamantei: la ochiul stâng anoftalmie operatorie, iar la ochiul drept astigmatism hipermetropic simplu, cu corecție la distanță de 0,50 și pentru aproape de 2,50. În același sens, expertiza medico-legală efectuată în cauză a concluzionat că reclamanta nu prezintă deficiență vizuală la ochiul drept, iar lipsa vederii la ochiul stâng nu a afectat capacitatea de acomodare a ochiului drept. Apărarea reclamantei în sensul că anterior anului 2009 a beneficiat de încadrare în alt grad de handicap nu a fost susținută cu probe, iar împrejurarea că prin Ordinul nr. 725/2002 au fost aprobate criterii medicale diferite ce ar fi permis încadrarea în gradul mediu de handicap nu poate fi reținută, acele criterii fiind înlocuite începând cu 27 decembrie 2007 cu cele aprobate prin Ordinul nr. 762/2007.

În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de L.V.S. împotriva sentinței nr. 569 din 9 decembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 12 octombrie 2011.