ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 12.10.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4692/2011

HOTĂRÂRE
12.10.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4692/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 20

ianuarie 2010, reclamanta L.V.S. a chemat în judecată Consiliul Județean Dolj

pentru Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, precum și

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap, solicitând anularea

certificatului din 11 mai 2009 și a deciziei din 24 septembrie 2009 prin care a

fost încadrată în gradul ușor de handicap și totodată obligarea pârâților la

emiterea unei noi decizii de încadrare în gradul mediu de handicap.

În motivarea cererii,

reclamanta a învederat că, încă din primele luni de viață, prezintă la ochiul

stâng anoftalmie operatorie, câmpul său vizual fiind asigurat la jumătate de

ochiul drept, iar cu trecerea timpului vederea i-a fost afectată, împrejurări

de care nu au ținut cont pârâții când i-au stabilit gradul ușor de handicap.

Prin sentința nr. 569

din 9 decembrie 2010, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ

și fiscal, a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța a reținut că actele administrative contestate au

fost emise cu respectarea criteriilor medico-psihosociale stabilite prin

Ordinul nr. 762/2007.

Astfel, instanța a

constatat că realizarea încadrării reclamantei în grad de handicap s-a făcut

prin stabilirea valorilor acuității vizuale mono-binoculare (cu cea mai bună

corecție la ochiul cel mai bun), parametri ce nu sunt contestați nici de

expertiza medico-legală efectuată în cauză, care a concluzionat că vederea la

ochiul drept nu este afectată, hipermetropia mică constatată putând fi

corectată cu o lentilă de +0,75.

Împotriva sentinței a

declarat recurs reclamanta L.V.S., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Astfel, reclamanta a

învederat că, anterior anului 2009, a beneficiat de încadrarea în grad mediu de

handicap, criteriile avute în vedere în anii anteriori fiind menținute și în

legislația în vigoare.

Reclamanta a mai

arătat că instanța nu a analizat și efectele indirecte ale lipsei ochiului

stând asupra stării generale de sănătate, ignorând faptul că, nu numai

calitatea vederii, dar și alte funcții ale corpului i-au fost afectate.

Reclamanta a

concluzionat că, din coroborarea tuturor actelor medicale depuse la dosar,

rezultă că vederea la ochiul drept este afectată în proporție de mai mult de

jumătate, împrejurare ce o îndreptățește să fie încadrată în gradul mediu de

handicap.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304

și art. 304

1

nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Astfel, Curtea

constată că instanța de fond a reținut în mod justificat că ambele acte

administrative au fost emise cu respectarea prevederilor legale în materie,

respectiv capitolul 2 din Criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se

stabilește încadrarea în grad de handicap, aprobate prin Ordinul nr. 762/2007

al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Potrivit acestor dispoziții

constituie deficiență ușoară-handicap ușor următorii parametri funcționali:

acuitate vizuală (calitatea vederii) mono-binoculară (cu cea mai bună corecție

la ochiul cel mai bun) corecție ½=0,5; ⅓=0,3; câmp vizual (manual)

la ochiul cel mai bun-normal.

Actele medicale

aflate la dosar confirmă deficiența ușoară de vedere a reclamantei: la ochiul

stâng anoftalmie operatorie, iar la ochiul drept astigmatism hipermetropic

simplu, cu corecție la distanță de 0,50 și pentru aproape de 2,50.

În același sens, expertiza

medico-legală efectuată în cauză a concluzionat că reclamanta nu prezintă

deficiență vizuală la ochiul drept, iar lipsa vederii la ochiul stâng nu a

afectat capacitatea de acomodare a ochiului drept.

Apărarea reclamantei

în sensul că anterior anului 2009 a beneficiat de încadrare în alt grad de

handicap nu a fost susținută cu probe, iar împrejurarea că prin Ordinul nr.

725/2002 au fost aprobate criterii medicale diferite ce ar fi permis încadrarea

în gradul mediu de handicap nu poate fi reținută, acele criterii fiind

înlocuite începând cu 27 decembrie 2007 cu cele aprobate prin Ordinul nr.

762/2007.

În raport de cele

expuse mai sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de L.V.S. împotriva sentinței nr. 569 din 9 decembrie 2010 a Curții de

Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 12 octombrie

2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-05-26
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3075/2011
, a respins acțiunea formulată de reclamantul A.F. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că expertiza medicală efectuată în cauză de I.M.L. Craiova a stabilit că reclamantul prezintă la ochiul stâng – atrofie optică
ÎCCJ 2011-06-03
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3236/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta G.Z. a chemat în judecată pe pârâții Consi
ÎCCJ 2013-01-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 128/2013
Sentința nr. 532 din 27 octombrie 2011 a Curții de Apel Craiova a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta D.M. prin procurator D.C. împotriva pârâților Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și Comisia de Eva
ÎCCJ 2011-05-05
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2533/2011
de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reținând că întrucât pârâta este autoritate publică centrală, competența de soluționare a cauzei aparține instanței de contencios administrativ, fiind astfel incidente în cauză pre
ÎCCJ 2012-11-15
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4809/2012
instanța de fond încalcă principiile și dispozițiile statuate prin Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, și că judecătorul fondului a interpretat în mod greșit probatoriul administrat în lit
Sursă