ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2165/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2165/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 811 din 13 decembrie

2007, Tribunalul Iași, secția penală, a condamnat pe I.C. la pedeapsa de 8 ani

închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat

prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. a), i) C. pen., cu

aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b) C. pen.

A interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe durata

prevăzută de art. 71 C. pen.

A aplicat

inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

A condamnat pe

inculpatul I.S. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de complicitate la tentativă de omor calificat prevăzută de art. 26 raportat la

art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. a), i) C. pen., cu aplicarea

dispozițiilor art. 74 lit. a), c) și art. 76 lit. b) C. pen.

A interzis

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe durata

prevăzută de art. 71 C. pen.

A aplicat

inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a), b) C. pen. pe durata de 2 ani.

A condamnat

inculpații I.D., C.I. și I.M. la câte o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru

săvârșirea a câte unei infracțiuni de complicitate la tentativă de omor

calificat prevăzută de art. 26 raportat la art. 20 raportat la art. 174 - 175

lit. a), i) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a), c) și art. 76

lit. b) C. pen.

A interzis celor trei

inculpați drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe durata

prevăzută de art. 71 C. pen.

A aplicat

inculpaților pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a), b) pe o durată de 2 ani.

În baza art. 11 pct.

2 lit. b) C. proc. pen. și art. 10 lit. a) C. proc. pen. a achitat inculpații

I.C., I.S., I.D., C.I. și I.M. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra

bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de art. 321 alin.

(1) C. pen.

În baza art. 14 și

346 C. proc. pen. a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă

M.I. și a obligat inculpații să achite în solidar, suma de 10.000 RON

reprezentând daune morale. A respins celelalte pretenții formulate de partea

civilă.

A obligat inculpații

să achite în solidar suma de 367,72 RON către Spitalul nr. 3 Iași și suma de

2.985,01 RON către Spitalul S.S., sume ce reprezintă cheltuieli de spitalizare

ale părții civile M.I.

A obligat inculpații

să achite suma de câte 300 RON fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către

stat.

Pentru a pronunța

această hotărâre instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

În ziua de 31 iulie

2003 partea vătămată M.I. a mers împreună cu F.C. și fratele său C.C. la barul

A.F.M. din satul Pietriș, comuna Dolhești, județul Iași pentru a juca biliard.

În bar se mai aflau și C.B., H.V., B.I. și B.S.

În timp ce se aflau

la masă în incinta barului a intrat inculpatul I.S. care a fluierat. Partea

vătămată i-a solicitat acestuia să nu mai fluiere. Iritat de această

solicitare, inculpatul I.S. a ieșit din bar și a mers la locuința sa unde a

relatat fraților și tatălui său despre maniera în care s-a comportat partea

vătămată față de el.

Inculpații s-au

înarmat cu obiecte contondente: C.I. cu o bâtă de cauciuc, I.C. cu secure, I.D.

și I.M. cu o bâtă de basebool, iar inculpatul I.S. cu un spray. Toți au intrat

în incinta barului iar inculpatul I.D. a mers la partea vătămată cerându-i

explicații în legătură cu atitudinea sa față de fiul său I.S. Pentru a distrage

atenția părții vătămate, inculpatul I.S. a acționat în direcția părții vătămate

mecanismul de declanșare a conținutului sprayului, moment în care inculpatul

I.C. l-a lovit în cap cu o secure, după care cei cinci inculpați au părăsit

localul.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, partea

civilă M.I. și inculpații I.C., I.S. și I.D.

În apelul declarat de

parchet s-a arătat că față de împrejurările săvârșirii faptei pentru care au

fost condamnați inculpații sunt realizate și elementele constitutive ale

infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și

liniștii publice în modalitatea „manifestări care aduc atingere bunelor

moravuri”.

Inculpatul I.S. a

motivat apelul susținând că nu a exercitat acțiuni care să se circumscrie

conținutului „complicității din culpă”.

Inculpații I.D. și

I.M. au arătat că au participat doar la un conflict spontan, simpla lor

prezență nu constituie un act de complicitate morală.

Inculpatul C.I. a

motivat apelul susținând că nu a fost prezent la locul săvârșirii faptei și în

mod greșit a fost condamnat.

Inculpatul I.C. a

motivat apelul susținând că a săvârșit fapte pe fondul unei provocări din

partea părții vătămate, că nu a premeditat săvârșirea acțiunii de lovire, că

obiectul folosit la săvârșirea faptei aparținea martorului B.I.

Toți inculpații au

motivat apelurile susținând că pedepsele au fost greșit individualizate.

Hotărârea a fost

apelată și de partea vătămată, fără a preciza motivele de nelegalitate ori

netemeinicie.

Curtea de Apel Iași,

secția penală, prin Decizia penală nr. 121 din 21 octombrie 2008, a admis

apelurile formulate de inculpații I.M. și C.I. împotriva Sentinței penale nr.

811 din 13 decembrie 2007 a Tribunalului Iași, hotărâre pe care a desființat-o

în parte pe latură penală și rejudecând cauza, în baza dispozițiilor art. 81 C.

pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor de câte 3 ani

închisoare aplicate inculpaților I.M. și C.I. pe durata prevăzută de art. 82 C.

pen. și a atras atenția celor doi inculpați asupra dispozițiilor art. 83 C.

pen.

A suspendat

executarea pedepselor accesorii în condițiile prevăzute de art. 71 alin. (5) C.

pen.

A respins ca

nefondate apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, partea

civilă M.I. și inculpații I.C., I.S. și I.D. împotriva aceleiași sentințe.

A menținut toate

celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Cheltuielile

ocazionate de judecarea apelurilor declarate de inculpații I.M. și C.I. au

rămas în sarcina statului.

A obligat inculpații

I.C., I.S. și I.D. la cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva deciziei

mai sus menționate au declarat recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Iași și inculpații I.C., I.S. și I.D.

În motivele de recurs

formulate de parchet s-a arătat că decizia atacată este nelegală și netemeinică

privind injusta achitare a inculpaților I.C., I.M., C.I., I.S. și I.D. pentru

fapta de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii

publice cât și modului individualizării pedepselor aplicate inculpaților I.M.

și C.I., motive prevăzute de articolul 385

9

pct. 14 și 16 C. proc.

pen. În final s-a solicitat admiterea recursului declarat de parchet pentru

motivele pe larg dezvoltate în scris în memoriul depus la dosar.

Apărătorul

recurenților inculpați a pus concluzii de admitere a recursurilor solicitând

trimiterea dosarului spre rejudecare la instanța de fond pentru refacerea

probelor și audierea tuturor martorilor prezenți la locul săvârșirii faptelor,

apreciind că probele administrate nu dovedesc cu certitudine vinovăția

inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care aceștia au fost

cercetați și ulterior trimiși în judecată.

Cu privire la

recursul parchetului a pus concluzii de respingere a acestuia ca nefondat.

Recursurile declarate

de parchet și de inculpații I.C., I.S. și I.D. sunt nefondate urmând a fi

respinse ca atare pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 321 C.

pen., constituie infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea

ordinii și liniștii publice, fapta persoanei care, în mod public, săvârșește

acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii sau se dedă la orice alte

manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal

public ori se tulbură, în alt mod, liniștea publică.

Din întreg materialul

probator administrat în cauză - declarații de martori, declarațiile inculpaților

și ale părții vătămate nu rezultă că acțiunile inculpaților se circumscriu

acțiunilor pe care le presupune existența infracțiunii prevăzută de art. 321 C.

pen.

Inculpații nu au

insultat, nu au înjurat, doar au participat la lovirea părții vătămate M.I., de

către inculpatul I.C., după care au părăsit barul.

Martorii prezenți la

locul săvârșirii faptelor nu au descris nicio acțiune a inculpaților care ar fi

tulburat liniștea publică în sensul cerut de lege. Faptele s-au petrecut

într-un interval scurt de timp, astfel încât nu a existat nici timpul necesar

desfășurării unei presupuse activități infracționale, de natură a produce

scandal public.

Pe baza probelor

administrate în cauză instanța de fond a reținut corect situația de fapt.

Astfel, în data de 31

iulie 2007, în jurul orelor 18,00 inculpatul I.S. a intrat în barul A.F.M., bar

în care se aflau partea vătămată M.I. împreună cu C.B. și F.C. Între inculpat

și partea vătămată a avut loc un schimb de replici, după care inculpatul I.S. a

ieșit din bar amenințând-o pe partea vătămată. Inculpatul I.S. s-a reîntors la

bar însoțit de ceilalți inculpați, toți fiind înarmați cu mai multe obiecte

contondente : o secure, un spray paralizant, un baston de cauciuc, o bâtă și un

cuțit.

Ajunși la bar,

inculpatul I.D. - tatăl inculpatului I.S. s-a dus la partea vătămată și i-a

reproșat atitudinea avută, după care I.S. a pulverizat un jet de spray către

fața victimei, de la aproximativ un metru distanță, după care I.C. i-a aplicat

o lovitură cu securea în cap părții vătămate.

După incident,

inculpații au părăsit barul, iar M.I. a fost transportat la spital.

Fapta inculpatului

I.C. care a lovit-o pe partea vătămată în zona capului cu o secure întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat

prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. i) C. pen.

Faptele celorlalți

inculpați I.S., I.D., I.M. și C.I. - de a sprijini expres sau tacit pe

inculpatul I.C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de

complicitate la tentativă la omor calificat prevăzută de art. 26 raportat la

art. 20 raportat la art. 174 - 175 lit. a), i) C. pen.

Astfel, chiar dacă

partea vătămată a fost agresată în mod direct doar de către inculpatul I.C.,

ceilalți inculpați prezenți în bar, cu intenție, au înlesnit activitatea

infracțională desfășurată de acesta. Pe de altă parte, prezența celorlalți

inculpați în bar a fost de natură a crea un sentiment de pericol și de teamă

părții vătămate M.I. și un sentiment de încredere inculpatului I.C.

Din probele administrate

în cauză rezultă fără echivoc că inculpatul I.C. a lovit-o pe partea vătămată

fără a fi sub o puternică tulburare sau emoție determinată de provocarea

acesteia, că inculpatul I.S. a săvârșit acte de complicitate materială

pulverizând spray spre partea vătămată.

Complicitatea tacită

morală a celorlalți inculpați a fost dovedită cu probele administrate, întrucât

inculpații I.D., I.M. și C.I. au conștientizat, că fratele, respectiv fiul lor

urma să agreseze partea vătămată, iar prezența lor poate fi apreciată ca un

ajutor moral acordat.

Cât privește motivul

de casare întemeiat pe dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

referitor la greșita individualizare a pedepselor, Înalta Curte apreciază că

este de asemenea nefondat, urmând a fi respins ca atare, în condițiile în care

la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanța a avut în vedere

toate criteriile impuse de dispozițiile art. 72 C. pen. acordând eficiența

cuvenită atât circumstanțelor reale cât și celor personale ale inculpaților.

Se constată că în mod

corect instanța de apel a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepselor aplicate inculpaților I.M. și C.I. avându-se în vedere implicarea

lor mai redusă la săvârșirea faptei, lipsa antecedentelor penale, prezența lor

la judecarea cauzei, faptul că au regretat săvârșirea faptei, astfel prima

instanță de control judiciar apreciind că reeducarea acestora este posibilă

prin suspendarea condiționată a executării pedepselor.

Așa fiind, o

reindividualizare a pedepselor nu se impune, sancțiunile aplicate de instanțe

fiind în măsură să satisfacă scopul prevăzut de art. 52 C. pen.

Pentru considerentele

arătate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași și

inculpații I.C., I.S. și I.D. sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare,

potrivit art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc.

pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași

și inculpații I.C., I.S. și I.D. împotriva Deciziei penale nr. 121 din 21

octombrie 2008 a Curții de Apel Iași, secția penală.

Obligă recurenți inculpați I.C., I.S. și I.D. la

plata sumelor de câte 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul din

oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților

Cetățenești.

Onorariul

apărătorului desemnat din oficiu pentru intimații inculpați C.I. și I.M., în

sumă de câte 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și

Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 9 iunie 2009.