ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.09.2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2949/2012

HOTĂRÂRE
21.09.2012
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2949/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea din 12 septembrie

2012 pronunțată în Dosarul nr. 525/104/2012, printre altele, Curtea de Apel

Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 160

2

alin. (1) și (2) C. proc. pen. a respins cererile de liberare provizorie sub

control judiciar ca inadmisibile.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța a reținut în esență că față de gravitatea faptelor săvârșite de

inculpați, de modalitatea de comitere a acestora precum și față de stadiul

procesual al cauzei în prezent nu sunt întrunite condițiile liberării

provizorii sub control judiciar.

Împotriva acestei încheieri au

declarat recursuri inculpații T.F. și P.G.D.

Recursurile declarate de inculpați

sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 160

2

și urm.

instanța de judecată poate acorda, la cerere, liberarea provizorie sub control

judiciar dacă sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 160

2

alin.

(1) și (2) C. proc. pen., dându-se eficiență uneia din garanțiile privind

libertatea persoanelor prevăzută de art. 5 alin. (5) C. proc. pen.

Astfel, conform textului de lege,

acordarea liberării provizorii este facultativă, fiind atributul instanței și

este lăsată la aprecierea acesteia de unde rezultă că cererea poate fi respinsă

nu numai în situația în care nu sunt îndeplinite condițiile de formă și fond

prevăzute de lege ci și în situația în care instanța apreciază că punerea

în libertate a inculpatului nu e oportună, fapt pe care de altfel, instanța de

fond l-a avut în vedere atunci când a respins cererea inculpatului.

Examinând actele și lucrările

dosarului se constată că prin rechizitoriul procurorului din cadrul Parchetului

de pe lângă

Tribunalul

Olt emis la data de 25 ianuarie 2012 au fost trimiși în judecată în stare de

arest cei trei inculpați menționați mai sus pentru comiterea faptelor penale de

tentativă de omor calificat prevăzută de art. 20 alin. (1) rap. la art. 174

alin. (1) și (2) rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C. pen. și de

violare de domiciliu prevăzută de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen.

În motivarea acestui act de sesizare

a instanței s-a arătat că la data de 7 august 2011 cei trei inculpați au agresat-o

pe victima N.M. ce se afla în fața locuinței sale după care au pătruns fără drept

și fără consimțământul acesteia în curtea locuinței persoanei agresate după care

au continuat să o lovească cu pumnii, picioarele dar și cu un lanț metalic, provocându-i

leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare un număr de 25-30 de zile de

îngrijiri medicale, i-au provocat o leziune fizică permanentă splenectomie și o

infirmitate fizică permanentă.

Prin sentința penală nr. 121 din data

de 26 iunie 2012

pronunțată

în prezenta cauză, Tribunalul Olt, în baza art. 20 alin. (1) rap. la art. 174

alin. (1) și (2) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) și alin. (2) C.

pen. cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., a art. 74 alin. (1) lit.

a) și art. 74 alin. (2) C. pen. rap. la art. 76 alin. (2) C. pen. rap. la art. 80

alin. (1) C. pen. a condamnat pe inculpatul T.F. la pedeapsa principală de 4 ani

închisoare, inculpatul C.C., la pedeapsa principală de 4 ani închisoare iar inculpatul

P.G.D. la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a aplicat

inculpaților pedeapsa accesorie de interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

alin. (1) lit. a) Teza a II-a și alin. (2) C. pen. pe timpul detenției.

Împotriva acestei sentințe în termen

legal au declarat apel inculpații, la termenul stabilit fiind puse în discuția părților

cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpați.

Înalta Curte constată că soluția pronunțată

de instanța de fond este legală și temeinică, în mod corect apreciind această instanță

că în prezent nu sunt întrunite condițiile liberării provizorii sub control judiciar

avându-se în vedere acțiunea comisă în cooperare de cei trei inculpați prin actele

materiale de lovire a victimei de mai multe ori, cu o intensitate sporită, prin

folosirea pumnilor și picioarelor în zone vitale ale corpului victimei dovedite

prin leziunile traumatice menționate mai sus care inclus politraumatisme și fracturi

costale și care au pus în primejdie viața victimei dar și prin mecanismul producerii

lor ce include lovirea cu și de corpuri contondente, stadiul procesual al cauzei

- apel, intervenind deja o condamnare la pedepse privative de libertate.

Față de gravitatea deosebită a faptelor

reținute în sarcina inculpaților, de pericolul concret pentru ordina publică, față

de necesitatea desfășurării în bune condiții a procesului penal se impune menținerea

stării de arest a inculpaților.

Având în vedere considerentele arătate,

Înalta Curte urmează ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

să respingă ca nefondate recursurile declarate de inculpați.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate

de inculpații T.F. și P.G.D. împotriva încheierii din 12 septembrie 2012 a Curții

de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul

nr. 525/104/2012.

Obligă recurenții inculpați la plata

sumei de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma

de câte 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 21 septembrie 2012.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-10-02
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3085/2012
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 18 septembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. 548/230/2012, a fost respinsă
ÎCCJ 2012-10-01
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3083/2012
Asupra recursului de față, în baza lucrărilor din dosar: Prin Încheierea din 25 septembrie 2012, Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, în baza art. 160 8a alin. (6) C. proc. pen., a respins ca neîntemeiată cererea li
ÎCCJ 2012-05-10
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1522/2012
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 4 mai 2012 Curtea de Apel Craiova - Secția Penală și pentru cauze cu minori pronunțată în dosarul nr. 7565/95/2011, a respins ca neîntemeiată
ÎCCJ 2012-05-07
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1448/2012
Asuprea recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 24 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 18792/63/2011 s-a respins, în
ÎCCJ 2013-04-09
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1234/2013
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 2 aprilie 2013 Curtea de Apel Craiova - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori, pronunțată în dosarul nr. 19391/63/2011*, a respins cererea
Sursă