ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3457/2012

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rezoluția din 31 august

2011, Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea a dispus neînceperea urmăririi

penale față de numitul T.M. sub aspectul comiterii infracțiunii de purtare

abuzivă, prevăzută de art. 250, alin. (1) C. pen., reținându-se, în esență, că

nu există indicii privind comiterea de către intimat a infracțiunii reclamate.

Împotriva

acestei rezoluții petentă a formulat plângere, care a fost respinsă prin

rezoluția din 22 septembrie 2011 a Prim-procurorului Parchetului de pe lângă

Tribunalul Tulcea.

S-a reținut

în motivarea rezoluției că din materialul probator administrat în cauză rezultă

că agentul de poliție T.M. și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de

serviciu, iar petenta nu a invocat în plângerea sau în declarația sa nici un

mijloc de probă care să-i confirme susținerile.

Nemulțumită,

petenta s-a adresat instanței de judecată.

Prin sentința

penală nr. 33 din 27 februarie 2012, Tribunalul Tulcea, secția penală, a

respins ca nefondată plângerea formulată de petenta M.C. împotriva rezoluției

procurorului.

În temeiul

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petenta a fost obligată la plata sumei de 100

RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî

astfel Tribunalul analizând cele două rezoluții atacate, a constatat că acestea

sunt legale și temeinice întrucât în cauză nu există niciun indiciu cu privire

la comiterea vreunei fapte penale de către intimat, susținerile petentei

nefiind dovedite.

Nemulțumirea

petentei față de T.M. a pornit de la faptul că, în altă cauză penală, în care

petenta era reclamantă, acesta a propus o soluție de neîncepere a urmăririi

penale față de numitul T.N. S-a reținut că pentru existența unei infracțiuni nu

este suficientă doar nemulțumirea unei persoane față de modul în care o

persoană își exercită atribuțiile de serviciu, ci sunt necesare probe certe

(altele decât declarația persoanei vătămate) care să dovedească vinovăția

persoanei reclamate.

Împotriva

acestei sentințe petenta M.C. a declarat recurs, solicitând încuviințarea

probei cu martori, probă respinsă la Tribunalul Tulcea și audierea intimatului

T.M. pe motiv că acesta nu s-a prezentat la Parchet pentru a fi audiat; petenta

a susținut de asemenea că nu a fost audiată la Parchet, s-a semnat în locul ei,

s-au depus lucrări din care reiese că a dat declarații, însă nu a dat aceste

declarații.

La termenul

de judecată din 03 aprilie 2012, Curtea a pus în discuția părților

inadmisibilitatea recursului formulat în cauză de recurenta petenta M.C.

Prin decizia penală

nr. 348/P din 10 aprilie 2012 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru

cauze penale cu minori și de familie, a fost respins ca inadmisibil recursul declarat

de către petenta M.C. - împotriva sentinței poenale nr. 33 din data de 27

februarie 2012, pronunțată de Tribunalul Tulcea.

Conform art. 192

alin. (2) C. proc. pen., petenta a fost obligată plata sumei de 100 RON cu titlu

de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide

astfel, instanța de control judiciar a reținut că potrivit art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010 (intrată

în vigoare la 25 noiembrie 2010), „hotărârea judecătorului pronunțată potrivit

alin. (8) este definitivă".

Împotriva acestei

din urmă decizii petenta M.C. a declarat recursul de față.

Recursul este

inadmisibil, deoarece, examinând în raport cu cele ce precedă, întregul dosar al

cauzei, Înalta Curte constată că petiționara a exercitat, un „recurs la recurs",

ceea ce, în mod evident, legea procesual penală în vigoare - promovând principiul

unicității căilor de atac - nu permite.

Față de cele expuse,

Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385

15

alin. (1)

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de

petenta M.C., cu obligarea recurentei la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de petenta M.C. împotriva deciziei penale nr. 348/P din 10 aprilie

2012 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori

și de familie.

Obligă recurenta

petenta la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

24 octombrie 2012.