ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 337/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 12 mai 2009

și înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios

administrativ și fiscal, reclamanta B.D.C. a chemat în judecată Autoritatea Națională

Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, solicitând suspendarea Ordinului

nr. 68634 din 27 martie 2009 emis de pârâtă, prin care s-a dispus eliberarea acesteia

din funcția publică de director al Direcției de Buget Finanțe din cadrul Autorității

Naționale Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, până la soluționarea

pe fond a acțiunii.

În motivarea acțiunii,

reclamanta a susținut că la data de 27 martie 2009, pârâta a decis eliberarea sa

din funcția publică de director al Direcției de Buget Finanțe din cadrul Autorității

Naționale Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor având în vedere reorganizarea

activității instituției.

A mai susținut reclamanta

că Ordinului nr. 68634 din 27 martie 2009 emis de pârâtă privind eliberarea din

funcția publică de conducere este nelegal, întrucât contravine art. 1000 și urm.

din Legea nr. 188/1999.

Sesizată cu judecarea

pricinii, prin sentința nr. 1981 din 26 mai 2009 a Tribunalului București, Curtea

de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a pronunțat la 18

iunie 2009 sentința nr. 2644 prin care a respins cererea de suspendare a executării

Ordinului nr. 68634 din 27 martie 2009 emis de pârâtă, cu motivarea neîntrunirii

cerințelor prevăzute cumulativ de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Astfel, instanța a susținut

că, condiția pagubei iminente nu este îndeplinită în cauză, față de împrejurarea

că reclamantei i s-a oferit posibilitatea numirii într-o funcție publică de conducere,

aceea de director adjunct al Direcției Economice și Financiar Contabilă sau Șef

Serviciu Economic, Buget Finanțe și Contabilitate, posturi pe care aceasta le-a

refuzat.

Împotriva sentinței a

declarat recurs reclamanta B.D.C. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, s-a învederat

că instanța a ignorat indiciile de ilegalitate prin emiterea Ordinului nr. 68634

din 27 martie 2009 emis de pârâtă.

Reclamanta a mai arătat

că pârâta a încălcat reglementările legale incidente în cauză, fiind îndeplinită

și condiția pagubei iminente, constând în posibilitatea numirii acesteia într-o

funcție publică de conducere, dar inferioară celei deținute anterior de reclamantă.

Analizând cauza în raport

de motivele invocate și de dispozițiile art. 304 și 304

1

C. proc.

civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Astfel, instanța de fond

a reținut în mod corect că nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții prevăzute

de art. 14 din Legea nr. 554/2004 să existe un caz bine justificat, în sensul

art. 2 alin. (1) lit. t) din lege și prin măsura dispusă să fie prevenită o pagubă

iminentă, în înțelesul art. 2 alin. (1) lit. ș) din același act normativ.

Ambele cerințe trebuie

să fie temeinic dovedite și argumentate, ceea ce nu este cazul în speță, reclamanta

limitându-se a enumera o serie de reglementări ce ar fi fost încălcate ce nu pot

demonstra aparența de nelegalitate a actului administrativ a căror executare s-a

solicitat a fi suspendată.

Instanța de fond a constatat

în mod întemeiat că din împrejurările cauzei nu rezultă aceea îndoială puternică

și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul din fundamentele

caracterului executoriu al actelor administrative.

În ceea ce privește prevenirea

pagubei iminente este corectă motivarea instanței în sensul că argumentele invocate

de reclamantă nu sunt suficiente pentru a demonstra producerea acelui prejudiciu

astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea contenciosului administrativ.

În raport de cele expuse

mai sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamanta B.D.C. împotriva sentinței nr. 2644 din 18 iunie 2009 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 ianuarie 2010.