ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3564/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în primă instanță Prin acțiunea înregistrată, la 17 septembrie 2010, pe rolul Curții de Apel București, reclamanta SC O.P.

SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Direcția pentru Agricultură Timiș, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, obligarea pârâtei Direcția pentru Agricultură Timiș la achitarea către reclamantă a sumei de 40.923,66 RON; obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la deschiderea creditelor bugetare necesare plății sumei de 40.923,66 RON, datorată reclamantei cu titlu de subvenționare a motorinei pentru lucrările din agricultură, aferente campaniei de toamnă 2008 și obligarea la virarea sumei către pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; obligarea pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la alimentarea conturilor Direcției pentru Agricultură Timiș cu suma de 40.923,66 RON.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în toamna anului 2008, a livrat motorină în vederea utilizării pentru lucrările mecanice de înființare a culturilor agricole, în conformitate cu prevederile Anexei F din Ordinul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activitățile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului, precum și condițiile de eligibilitate, cu modificările și completările ulterioare și cu prevederile H.G. nr. 277/2008 privind aprobarea activității pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2008, a cuantumului sprijinului financiar și a sumei totale alocate acestei activități, cu modificările și completările ulterioare.

Reclamanta a mai arătat că pentru întreaga cantitate de motorină subvenționată livrată, reclamanta, în baza Anexei F a Ordinului Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nr. 850/2006 și a H.G. nr. 277/2008, are dreptul de a solicita și de a primi de la bugetul de stat, diferența de subvenție a motorinei livrate în campania de toamnă 2008, de 1 RON/litru, iar suma a fost recunoscută de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Timiș prin adresa din 16 iulie 2010 care avea obligația restituirii sumelor, fapt ce nu s-a întâmplat nici până la data formulării acțiunii. Prin întâmpinare, pârâta Direcția pentru Agricultură Timiș a solicitat respingerea acțiunii formulată față de această instituție.

Prin cererea precizatoare, reclamanta a solicitat instanței să ia act de transmisiunea legală a calității procesuale active de la SC O.P. SA către SC O.P.M. SRL și, în consecință, să se dispună scoaterea din cauză a SC O.P. SA și introducerea, în calitate de reclamantă, a SC O.P.M. SRL. Pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin întâmpinare a înțeles să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, solicitând admiterea excepției și respingerea acțiunii în privința acestei instituții ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, în subsidiar, pe fondul cauzei, solicitând respingerea cererii reclamantei, ca neîntemeiate.

Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a invocat, excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, inadmisibilității acțiunii și prematurității acțiunii, solicitând admiterea excepțiilor așa cum au fost formulate și respingerea acțiunii, în consecință, în subsidiar, pe fondul cererii, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată. 2. Soluția pronunțată de Curtea de Apel Prin sentința civilă nr. 3128 din 2 mai 2011, Curtea de Apel București a admis excepția tardivității și a respins acțiunea formulată de reclamanta SC O.P.M. SRL, în contradictoriu cu pârâții Direcția pentru Agricultură Timiș, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca fiind tardiv formulată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în esență că, acțiunea reclamantei are ca obiect constatarea refuzului nejustificat de rezolvare a unei cereri referitoare la un interes legitim ca act administrativ asimilat, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 și obligarea pârâtei Direcția pentru Agricultură Timiș, la achitarea sumei de 40.923,66 RON cu titlu de subvenție. S-a mai arătat în considerentele sentinței atacate că reclamanta și-a depus deconturile la datele de 18 septembrie 2008, 2 octombrie 2008 și 26 noiembrie 2008, respectând termenele prevăzute în Anexa F art. 9 lit. d) din Ordinul nr. 850/2006, iar la data de 10 decembrie 2008, Direcția de Agricultură Timiș a înaintat la Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale situația centralizatoare, plățile nefiind însă efectuate la acel moment pe motivul lipsei de fonduri.

De asemenea, s-a arătat că abia la 22 ianuarie 2010 reclamanta s-a adresat Direcției pentru Agricultură Timiș, solicitând confirmarea sumei datorate și data la care se vor efectua plățile, iar la data de 26 ianuarie 2010 pârâta a răspuns reclamantei în sensul că nu poate efectua plata întrucât contul nu a fost alimentat cu suma respectivă, revenind cu un nou răspuns la 16 iulie 2010, unei cereri similare a reclamantei, în sensul că nu poate efectua plata din lipsă de fonduri. Prin urmare, judecătorul fondului a constatat că refuzul pârâtei a fost comunicat în mod ferm, pentru prima dată, la data de 26 ianuarie 2010, astfel că introducerea acțiunii la 17 septembrie 2010 a fost făcută cu depășirea termenului de prescripție de 6 luni prevăzut de art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004.

Conchizând, prima instanța a constatat că deși se reține că recunoașterea datoriei și justificarea amânării plății prin așteptarea fondurilor necesare ar constitui motive temeinice pentru care reclamanta a așteptat fără să acționeze în justiție în termenul legal de 6 luni, totuși termenul de decădere de un an de la introducerea ultimei cereri de plată - 26 noiembrie 2008 - a fost cu mult depășit. 3. Recursul declarat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 5428 din 27 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs reclamanta SC O.P.M. SRL, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În esență, recurenta a solicitat casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, susținând că soluția instanței de fond de admitere a excepției tardivității acțiunii este dată cu aplicarea greșită a legii, întrucât cursul prescripției nu poate să curgă atât timp cât procedura de soluționare a cererilor de restituire nu a fost finalizată, acesta fiind suspendat conform art. 13 lit. c) din Decretul nr. 167/1958. În subsidiar, recurenta a solicitat casarea sentinței recurate, arătând că termenul de 6 luni reglementat de art. 11 din Legea nr. 554/2004 curge de la data recunoașterii sumei datorate, respectiv de la data când pârâta a emis adresa din 16 iulie 2010. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma motivelor invocate de recurenta pârâtă și a prevederilor art. 304 C. proc.

civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele și pentru motivele ce vor fi expuse în continuare. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Recurenta-reclamantă a supus controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ, constatarea refuzului nejustificat de rezolvare a unei cereri referitoare la un interes legitim ca act administrativ asimilat, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 și obligarea pârâtei Direcția pentru Agricultură Timiș, la achitarea sumei de 40.923,66 RON cu titlu de subvenție. Din analiza actelor de la dosar, Înalta Curte constată că prin adresa din 16 iulie 2010, Direcția pentru Agricultură Timiș recunoaște pretențiile reclamantei, comunicându-i totodată că până la acea dată, contul D.A.D.R.

Timiș nu a fost alimentat cu suma solicitată și, ca urmare, plata decontului se poate face numai în momentul alimentării contului D.A.D.R. Timiș. Contrar celor reținute în motivarea sentinței de fond, termenul de 6 luni prevăzut de art. 11 din Legea nr. 554/2004, curge de la data recunoașterii, de către pârâta Direcția pentru Agricultură, a pretențiilor reclamantei, respectiv 16 iulie 2011, data emiterii adresei. În consecință, Înalta Curte constată că soluția de respingere acțiunii ca fiind tardivă, fără a se mai păși la cercetarea fondului cauzei, este greșită. 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) - (2) C. proc.

civ. și al art. 20 alin. (3) Teza finală din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va casa sentința și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, care urmează să analizeze celelalte motive de nelegalitate invocate prin acțiune.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de O.P.M. SRL București împotriva sentinței nr. 3128 din 2 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 septembrie 2012.