ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5643/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Obiectul acțiunii și procedura derulată în primă instanță. Prin cererea înregistrată inițial sub nr. 4014/231/2010 pe rolul Judecătoriei Focșani, reclamanta SC R. SRL a chemat în judecată pe pârâta D.A.D.R. Vrancea, solicitând ca în baza probelor ce se vor administra în cauză să se pronunțe o hotărâre prin care aceasta să fie obligată să-i plătească suma de 10.008 lei despăgubiri civile reactualizate cu rata inflației precum și dobânda legală, cu cheltuieli de judecată. În motivarea cererii, reclamanta a arătat ca obiectul principal de activitate al societății îl constituie distribuirea de carburanți, iar în perioada august - decembrie 2008, în baza H.G.

nr. 804/2008 și a Ordinului nr. 485/2008 a distribuit diferite cantități de motorină subvenționată către mai mulți beneficiari, urmând ca pârâta să achite contravaloarea acesteia. Reclamanta a arătat că din prețul total al carburanților subvenționați, distribuiți persoanelor fizice îndreptățite, pârâta a achitat doar o parte, rămânând un rest neachitat în suma de 10.008 lei, motiv pentru care a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. Prin aceeași cerere, reclamanta a solicitat instituirea unui sechestru asigurător, considerând că sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 907 și 908 C. com., cerere asupra căreia nu a insistat. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 998 și 999 C. civ.

și art. 907 și 908 C. com. În urma administrării probei cu interogatoriu, pârâta a recunoscut că reclamanta a distribuit în anul 2008 motorină subvenționată agricultorilor din comuna M., G. și altor beneficiari din Jud. Vrancea pentru care s-a depus la 27 noiembrie 2008 decontul justificativ nr. 502, din care a rămas o restanță de plată de 10.008 lei, care însă nu figurează în evidențele contabile ale pârâtei. De asemenea, pârâta a declarat că nu este de acord să achite suma amintită, întrucât nu a fost alocată de M.A.D.R., precizând că în art. 6 lit. d) din O.M. nr. 485/2008 se prevede că Direcțiile Agricole transmit M.A.D.R. până la data de 20 ale fiecărei luni situația centralizatoare a sumelor necesare decontării adeverințelor pentru motorină, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În cauză, Judecătoria Focșani a pronunțat Sentința nr. 1953 din 17 decembrie 2010, care a fost recurată, iar prin Decizia nr. 175/2011, Tribunalul Vrancea, secția comercială a admis recursul pârâtei D.A.D.R. Vrancea a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare, reținând în considerente faptul că prima instanță a soluționat cauza fără a cerceta fondul, aplicând în mod greșit legea. În rejudecare, Dosarul a fost înregistrat sub nr. 4014/231/2010 și s-a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a M.A.D.R., care a invocat prin întâmpinare excepțiile de necompetență materială a Judecătoriei Focșani, a inadmisibilității acțiunii, a tardivității dreptului la acțiune și a lipsei calității procesuale pasive a M.A.D.R.

Prin Sentința nr. 861/2012, Judecătoria Focșani a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, luând în considerare rangul central al M.A.D.R. și prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. 2. Hotărârea Curții de apel. Învestită cu soluționarea cererii, Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 421 din 27 septembrie 2012: - a admis acțiunea formulată de reclamanta SC R. SRL, în contradictoriu cu pârâții D.A.D.R. Vrancea, și M.A.D.R.; - a obligat pârâta D.A.D.R. Vrancea să plătească reclamantei SC R. SRL suma de 10.008 lei indexată cu rata inflației de la data plăți și suma de 1.712 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele: Reclamanta SC R. SRL are ca obiect principal de activitate, potrivit C.A.E.N. nr. 4730 „comerțul cu amănuntul al carburanților – pentru autovehicule în magazine specializate", așa cum rezultă din procesul – verbal de control din 15 ianuarie 2009. În perioada noiembrie 2008, acesta a livrat diferite cantități de motorină cu accize reduse, adică subvenționată de stat către 10 beneficiari,în baza adeverințelor eliberate de D.A.D.R. Vrancea. Din facturile și adeverințele aflate la filele 20 - 25 din dosar rezultă că, din luna noiembrie 2008, reclamanta a livrat diferite cantități de motorină diverșilor beneficiari pe baza adeverințelor eliberate de pârâtă, în valoare totală de 10.008 lei, potrivit decontului justificativ întocmit de reclamantă și înaintat spre decontare pârâtei, înregistrat sub nr. 6578 din 27 noiembrie 2008. Potrivit art. 6 lit. d) din Ordinul M.A.P.D.R.

nr. 485/2008, D.A.D.R. Vrancea avea obligația de a transmite M.A.D.R. București, D.G.B.F. și fonduri europene, până la 20 ale fiecărei luni, necesarul volumului sprijinului - financiar pentru motorina estimată a fi utilizată în luna următoare și situația centralizatoare a sumelor necesare decontării adeverințelor pentru motorină, conform anexelor 7 și 8. În opinia primei instanțe, pârâta nu și-a respectat această obligație, motiv pentru care din culpa sa exclusivă nu s-au alocat fonduri la timp pentru plata contravalorii cantităților de motorină subvenționată pe care reclamanta a livrat-o diverșilor beneficiari în baza adeverințelor eliberate de pârâtă, cauzând reclamantei un prejudiciu în valoare de 10.008 lei contravaloarea carburanților livrați la care se adaugă contravaloarea ratei inflației și dobânda legală.

3. Recursul exercitat în cauză. Pârâta Direcția Agricolă Jud. Vrancea a atacat cu recurs sentința menționată, criticând-o pentru nelegalitate, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În esență, recurenta-pârâtă a arătat că instanța de fond nu a analizat în mod temeinic probatoriul administrat în cauză și astfel a pronunțat o soluție greșită, pentru că din răspunsurile la interogatoriu și înscrisurile aflate la dosarul cauzei reiese că și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 6 lit. d) din Ordinul M.A.P.D.R. nr 485/2008, transmițând până la data de 20 ale lunii (15 decembrie 2008) necesarul volumului sprijinului financiar pentru motorina estimată a fi utilizată în luna următoare și situația centralizatoare a sumelor necesare decontării adeverințelor pentru motorină conform anexelor 7 și 8. Potrivit art. 2 din H.G.

nr 277/2008 modificată prin H.G. nr. 1154/2008 valoarea totală a sprijinului financiar prevăzut la art. 1 este de 131.040 mii lei și se asigură bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate de M.A.D.R. pe anul 2008. A susținut că a înaintat documentația, așa cum reiese chiar din susținerile intimatei pe data de 12 decembrie 2008, însă la acea dată creditele bugetare erau deja epuizate, iar decontul justificativ nr 502 din 27 noiembrie 2008 a fost depus tardiv de către SC R. SRL. 4. Apărările intimaților. Prin întâmpinarea depusă a dosar, M.A.D.R. a făcut o expunere rezumativă a principalelor prevederi legale și norme administrative aplicabile raportului juridic dedus judecății, cuprinse în O.U.G.

nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătățirilor funciare și al organizării și sistematizării teritoriului (în vigoare la acea dată), H.G. nr. 277/2008 privind aprobarea activității pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2008, a cuantumului sprijinului financiar și a sumei totale alocate acestei activități și Legea nr. 500 privind finanțele publice și a arătat că documentația a fost transmisă de Direcția pentru Agricultură a Jud. Vrancea abia la data de 15 decembrie 2008, după epuizarea plafonului, motivul refuzului efectuării stabilit plăților constând în lipsa disponibilităților financiare alocate potrivit destinației bugetare respective.

A menționat, de asemenea, că intimata-reclamantă a depus tardiv decontul justificativ nr. 502 din 27 noiembrie 2008, iar p otrivit prevederilor art. 6 lit. d) din O.M. nr. 485/2008, D.A.D.R. județene au obligația de a transmite M.A.D.R., D.G.B.F. și fonduri europene, până la data de 20 a fiecărei luni, necesarul volumului sprijinului financiar pentru motorina estimată a fi utilizată în luna următoare și situația centralizatoare a sumelor necesare decontării adeverințelor pentru motorină, conform anexelor nr. 7și 8. În fine, intimatul-pârât a arătat că începând cu anul 2010, O.U.G. nr. 123/2006 și H.G.

nr. 277/2007 sunt lipsite de efecte juridice, deoarece prin Regulamentul nr. 1857/2006 de aplicare a art. 87 și 88 din Tratat și de modificare a Regulamentului (C.E.) nr. 70/2001 și a Liniilor directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier, se impune obligativitatea reconsiderării ajutoarelor de stat în concordanță cu normele comunitare arătate. Intimata - reclamantă a formulat și ea întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând, în esență, că recurenta avea obligația legală să transmită documentele justificative decontării sumelor către M.A.D.R.

într-un anumit termen, însă deși societatea a depus acest decont justificativ în data de 27 noiembrie 2008, recurenta a transmis solicitarea prin fax către Minister în data de 15 decembrie 2008, la aproximativ 18 zile după primirea documentelor, motiv pentru care, așa cum a constatat și Curtea de Apel Galați, recurenta a fost în culpă, întrucât din culpa sa exclusivă nu s-au mai alocat fonduri la timp pentru plata contravalorii cantităților de motorină subvenționată, fapt de natură să răspundă de procedura prejudiciului creat societății. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului. Examinând cauza prin prisma motivelor invocate de recurenta-pârâtă și a prevederilor art. 304 1 C. proc.

civ., ținând seama și de apărările intimaților, Înalta Curte constată că recursul este fondat numai în limitele și pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. 1. Argumentele de fapt și de drept relevante. Intimata-reclamantă a supus controlului instanței refuzul plății sumei de 10.008 lei, stabilite potrivit decontului justificativ nr. 502 din 27 noiembrie 2008, privind cantitățile de motorină livrate în condițiile Ordinului M.A.D.R. nr. 485/2008 privind volumul sprijinului financiar acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal aferent lunii noiembrie 2008. În esență, refuzul autorităților pârâte de a rezolva cererea reclamantei a fost motivat pe lipsa disponibilităților bănești, urmare a epuizării resurselor bugetare alocate în acest scop prin H.G.

nr. 277/2008 și pe înregistrarea documentației la ministerul de resort după data limită stabilită pentru încadrarea în plafonul stabilit prin H.G. nr. 277/2008. Aceste motive i-au fost comunicate intimatei-reclamante prin Adresa nr. 152646 din 25 iunie 2009, a M.A.P.D.R., D.G.B.F.F.E. Mai exact, s-a menționat că documentația întocmită de intimata-reclamantă a fost înaintată cu adresa D.A.a Jud. Vrancea nr. 6998 din 12 decembrie 2008, transmisă prin fax la data de 15 decembrie 2008, ora 13 și 48 minute, și nu a mai putut fi onorată întrucât nu mai existau resurse de finanțare. În acest context factual, instanța de control judiciar împărtășește concluzia la care a ajuns judecătorul fondului, în sensul că acțiunea reclamantei este întemeiată.

Din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că toate livrările de motorină au fost făcute către beneficiari în baza unor adeverințe eliberate cu D.A.D.R. Vrancea, în care era consemnată inclusiv cantitatea de motorină subvenționată pe care are dreptul să o achiziționeze fiecare dintre ei, iar potrivit art. 6, lit. d), din Ordinul M.A.P.D.R. nr. 485/2008 D.A.D.R. Vrancea avea obligația de a transmite M.A.D.R. București, D.G.B.F.F.E.

până la 20 ale fiecărei luni, necesarul volumului sprijinului financiar pentru motorina estimata a fi utilizata in luna următoare și situația centralizatoare a sumelor necesare decontării adeverințelor pentru motorină conform anexelor 7 și 8. Ceea ce a reținut greșit prima instanță este culpa exclusivă a direcției județene, în condițiile în care ministerul de resort a refuzat aprobarea decontării și virarea sumei motivat de depășirea unei date limită (9 decembrie 2008, conform întâmpinării, 10 decembrie 2008, conform Adresei nr. 152646 din 25 iunie 2009, menționate anterior) care nu era prevăzută în legislația primară sau secundară aplicabilă cauzei, stabilită într-un mod total netransparent și lipsit de previzibilitate pentru agenții economici care au furnizat motorina.

De vreme ce toate operațiunile s-au făcut sub controlul și în temeiul unor documente întocmite sau avizate de autoritatea competentă, M.A.D.A. a Jud. Vrancea aveau obligația, impusă de exigențele bunei administrări, de a organiza în așa fel executarea legii și de a face estimări de necesar cât mai corecte, încât să nu se ajungă la soluții vătămătoare, profund inechitabile pentru subiectele de drept privat implicate în livrarea motorinei, ca parte a sprijinului financiar acordat producătorilor agricoli, care au procedat conform prevederilor normative în măsura în care acestea le-au fost accesibile și previzibile. În cazul intimatei-reclamante, inexistența oricăror abateri de la normele legale a fost constatată și prin procesul - verbal de control nr. 625 din 15 ianuarie 2009, întocmit de D.R.A.O.V.

Galați - D.J.A.O.V. Vrancea. Ținând seama de aceste împrejurări, Înalta Curte constată că refuzul rezolvării cererii intimatei-reclamante este nejustificat, conform art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004, ambele autorități publice pârâte manifestând un exces de putere, în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. n) din aceeași lege. Apărările privind noua realitate juridică în materia ajutoarelor de stat generată ca urmare a aderării României la U.E., după expirarea perioadei de tranziție și consacrată normativ începând cu anul 2010, nu pot fi reținute, pentru că, în speță, caracterul nejustificat al refuzului este analizat în raport cu prevederile legale în vigoare la data exprimării lui.

Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul și va modifica în parte sentința, în sensul obligării ambilor pârâți la plata sumei solicitate, indexate cu rata inflației la data plății, și a cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de D.A.a Jud. Vrancea împotriva Sentinței nr. 421din 27 septembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte sentința atacată, în sensul că obligă ambii pârâți, M.A.D.R. și D.A. a Jud. Vrancea, să plătească reclamantei suma de 10.008 lei, indexată cu rata inflației la data plății și suma de 1.700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 iunie 2013