ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3721/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3721/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra contestației în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 135/P din 20 august 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul 4821/103/2007 s-a dispus condamnarea inculpatului G.I.F. (cetățenie română, studii -12 clase, fără ocupație, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale), la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4), (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) C. pen. - art. 76 alin. (2) C. pen. și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.
pe timp de 1 an după executarea pedepsei principale. A fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) și alin. (2) Cod pen. - art. 76 lit. d) C. pen. În temeiul art. 33 lit. a) - 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., inculpatul are de executat pedeapsa cea mai grea - de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe timp de 1 an după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă SC "C." Pecineaga, Constanța. S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă SC "M.P." SRL, cu sediul în com. D.R., jud. Neamț. În temeiul art. 14 și 346 C. proc. pen. și art. 998 - 999 C. proc. civ. a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC "F.T.C." SRL Roman, să plătească părții civile SC "C." SA suma de 3.064.496,07 lei, actualizată la data executării părții civile SC "M.P." SRL suma de 50054,96 RON. S-a menținut sechestrul asigurător aplicat prin ordonanța nr. 1/P din 24 august 2007 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț și procesul-verbal încheiat la 31 august 2007 de I.P.J. Neamț, asupra bunurilor aparținând inculpatului, respectiv: - apartament situat în mun.
Roman, str. S., jud.Neamț; - apartament situat în mun. Roman, str. P.D., jud.Neamț: - autoturism O., cu nr. de înmatriculare XXX. În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească statului suma de 1000 RON cheltuieli judiciare. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul G.I.F., susținând în principal, că este nevinovat, prima instanță printr-o greșită evaluare a probelor și reținând o greșită situație de fapt l-a condamnat. A susținut că nu a acționat cu intenția inducerii în eroare a părții vătămate, prin emiterea de instrumente de plată, cunoscând că pentru valorificarea lor nu există provizia necesară. Prin Decizia penală nr. 151 din 2 decembrie 2008 a Curții de Apel Bacău, secția penală, apelul a fost respins ca nefondat.
Nemulțumit și de această hotărâre, inculpatul, în termen legal, a atacat-o cu recurs. Prin motivele de recurs a reiterat criticile formulate în fața instanței de apel. Secția penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 1299 din 8 aprilie 2009, constatând că hotărârile supuse recursului sunt legale și temeinice, a respins recursul ca nefondat. Împotriva Deciziei nr. 1299 din 8 aprilie 2009, pronunțată de Secția penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat contestație în anulare la 17 aprilie 2009, condamnatul G.I.F., invocând motivul prevăzut de art. 386 lit. b) C. proc. pen. Fiind citat, prezent în fața Înaltei Curți, astăzi, 10 noiembrie 2009, contestatorul condamnat a cerut să se ia act că își retrage contestația.
Având în vedere declarația contestatorului prin care înțelege să retragă calea extraordinară de atac - aceea a contestației în anulare -; Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Ia act de declarația de retragere a cererii de contestație în anulare formulată de contestatorul G.I.F. împotriva Deciziei penale nr. 1299 din 8 aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală. Obligă contestatorul la plata sumei de 50 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 10 noiembrie 2009.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.