ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2076/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2076/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cauzei penale
de față,
În baza lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
În baza actelor și
lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Sentința nr. 43 din 13 ianuarie 2011
Tribunalul București, secția I penală, a respins ca inadmisibilă cererea de
revizuire formulată de petentul I.P.
S-au reținut de către
instanța de fond următoarele:
Prin cererea înregistrată
sub nr. 1886/III-6/2010 la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și cu nr.
5979673/2010 la Tribunalul București, petentul a solicitat revizuirea Sentinței
penale nr. 1023 din 7 decembrie 2009 a aceleiași instanțe, prin care a fost
condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârșirea tentativei la
infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, invocând dispozițiile art.
394 alin. (1) lit. a) și b) C. proc. pen., în raport de împrejurările că deși a
apelat serviciul 112, organele abilitate nu s-au prezentat la fața locului
pentru a constata cele întâmplate, iar o parte din martori nu au fost prezenți
la incident și totuși au dat declarații în cauză.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat apel revizuentul I.P. solicitând schimbarea încadrării
juridice din infracțiunea de omor în infracțiunea de vătămare corporală și
aplicarea unei pedepsei mai mici.
Prin Decizia penală
nr. 62 din 3 martie 2011 Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a
respins ca nefondat apelul formulat de revizuentul I.P. împotriva Sentinței
penale nr. 43 din 13 ianuarie 2011 a Tribunalului București, secția I penală,
și a obligat la cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 400 RON, din care
onorariul avocatului desemnat din oficiu de 200 RON se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Instanța de prim
control judiciar a apreciat că susținerile revizuentului nu se circumscriu
cazurilor expres și limitativ prevăzute în textul de lege invocat.
Împotriva acestei
hotărâri a declarat, în termen legal, recurs condamnatul revizuent I.P. care a
solicitat casarea hotărârilor și admiterea cererii sale de respingere, fiind
întrunite exigențele textului prevăzut de art. 394 lit. a) C. pen.
Înalta Curte de
Casație și Justiție, examinând recursul revizuentului prin prisma motivelor
invocate și din oficiu conform art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen. îl
consideră nefondat pentru următoarele considerente.
Revizuirea fiind o
cale extraordinară de atac are rolul de înlătura erorile judiciare comise cu
privire la faptele reținute prin hotărâre judecătorească definitivă, datorită
necunoașterii de către instanță a unor împrejurări relevante în stabilirea
vinovăției inculpatului.
Motivele invocate de
către revizuent, reindividualizarea pedepsei, schimbarea încadrării juridice,
nu se încadrează în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 394 C. proc.
pen., iar susținerile recurentului privind săvârșirea infracțiunii de mărturie
mincinoasă de către martorii care deși nu au fost prezenți la incident au dat
declarații mincinoase, nu sunt dovedite, nefiind efectuate cercetări de către
Parchet cu privire la acest aspect și în care nu s-a pronunțat vreo hotărâre
judecătorească.
Față de cele reținute
conform art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca
nefondat recursul revizuentului I.P.
Conform art. 192
alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat revizuentul la cheltuieli judiciare
conform dispozitivului prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de revizuentul I.P. împotriva Deciziei penale nr.
62/A din 3 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Obligă recurentul
revizuent la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care
suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 19 mai 2011.