ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1777/2010

Asupra recursului penal de față, Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 455 din 14 decembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba a fost condamnat inculpatul V.I. la următoarele pedepse: - 4 ani închisoare pentru tentativă la omor calificat, faptă prevăzută de art. 174, 175 lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.; - 2 luni închisoare pentru port fără drept a unui cuțit tip briceag, faptă prevăzută de art. 1 1 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 74 lit. a) și c), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. În baza art. 33 și 34 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare în condițiile art. 71, 64 alin. (1) lit. a teza a II-a, lit. b) C. pen.

S-a constatat că partea vătămată P.V.C. domiciliat provizoriu în Alba Iulia, str. G.B. județul Alba, nu a formulat pretenții civile, după cum nici Spitalul Județean de Urgență Alba nu s-a constituit parte civilă în cauză. În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea cuțitului tip briceag folosit în comiterea faptelor. În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prevalarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a sentinței, pentru a fi introduse în baza de date a S.N.D.G.J. Pentru a pronunța această soluție, pe baza probelor administrate în cauză, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: Inculpatul V.I. este o persoană fără locuință stabilă care trăiește din cerșetorie.

S-a combinat cu partea vătămată, care la rândul său duce același gen de viață și au avut bune relații. În data de 4 iulie 2009, între părți, a avut loc un incident care s-a soldat cu consecințe foarte grave. Inculpatul se afla pe o bancă situată în parcul din zona centrală a municipiului Alba Iulia. Partea vătămată, împreună cu concubina sa P.N., au trecut în plimbare prin parcul respectiv. Inculpatul avea lângă el o sticlă de alcool sanitar din care consuma, iar partea vătămată s-a solicitat să-i dea și lui să bea din sticlă. Inculpatul a refuzat, iar după ce cei doi s-au îndepărtat a strigat după partea vătămată să-i restituie niște papuci. Partea vătămată s-a întors către inculpat, iar acesta s-a ridicat de pe bancă, a scos un briceag din buzunar și a aplicat cu el o lovitură părții vătămate în partea stângă a abdomenului.

Partea vătămată a fost de urgență transportată la spital, leziunea abdominală necesitând 16 - 18 zile îngrijiri medicale și nu a pus în primejdie viața acestuia. Inculpatul s-a apărat spunând că a fost atacat de partea vătămată care l-a lovit și a intenționat să-i sustragă sticla de alcool sanitar și o sumă de bani și că ar fi aplicat lovitura de briceag pentru a se apăra, aspecte ce nu au fost confirmate de probe. Împotriva acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și inculpatul V.I., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub mai multe aspecte.

Prin Decizia penală nr. 17/A din 2 martie 2010, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, a desființat sentința penală atacată doar sub aspectul laturii penale a cauzei, în ceea ce privește neaplicarea pedepsei complementare, momentul prelevării probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în baza de date a S.N.D.G.J. și omisiunea încunoștiințării inculpatului despre stocarea datelor sale genetice și procedând la o nouă judecată, în aceste limite, s-au dispus următoarele: - aplicarea inculpatului V.I.

a pedepsei complementare a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale; - prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului său genetic, în baza de date a S.N.D.G.J., la liberarea din penitenciar, conform art. 7 alin. (1), (2) din Legea nr. 76/2008; - în baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 inculpatul a fost informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului său genetic. Au fost menținute în rest dispozițiile hotărârii apelate și s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul V.I.

În termen legal, împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul. În esență, inculpatul a criticat nelegalitatea și netemeinicia hotărârilor atacate cu referire la încadrarea juridică a faptei și, în subsidiar, la individualizarea judiciară a pedepsei. Referitor la încadrarea juridică a susținut că intensitatea loviturii aplicate, cât și leziunile produse justificau încadrarea activității infracționale în dispozițiile art. 180 alin. (2) C. pen. și aplicarea unei pedepse în aceste limite sancționatoare. Examinând legalitatea și temeinicia hotărârilor recurate în raport de criticile formulate, de cazurile de casare prevăzute de art. 385 9 alin. (1) pct. 17 și 14 C. proc. pen., cât și din oficiu, conform art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen. se constată - pentru considerentele ce urmează - că recursul este nefondat. Instanțele au stabilit, în contextul probelor administrate, al practicii judiciare, cât și a dispozițiilor din dreptul penal, o corectă stare de fapt, o încadrare juridică adecvată și în perfectă concordanță cu starea de fapt reținută, dar și cu norma penală care încriminează tentativa la omor calificat și, tot astfel, pedeapsa stabilită respectă limitele legale sancționatoare și reflectă în egală măsură pericolul social al faptei și făptuitorului. Deși concluziile medico-legale au menționat că leziunile produse părții vătămate nu i-au pus în primejdie viața, încadrarea juridică corectă a activității infracționale este în tentativă la omor calificat, așa cum corect au apreciat instanțele de fond și apel.

Afirmația are în vedere împrejurările concrete în care fapta s-a consumat spontan, instrumentul folosit, apt să producă moartea, zona anatomică vizată, și în acest context, discutând despre intensitatea loviturii este greu de spus cum a fost aceasta, dacă a fost lovită partea stângă a abdomenului, plaga fiind penetrantă cu cavitatea abdominală și doar șansa făcând să nu fie lezate organele vitale situate în această zonă, respectiv inima, plămânii, splina. Apreciind aceste elemente prin prisma intenției cu care a acționat inculpatul - care a acceptat chiar și producerea rezultatului letal - este relevantă o intenție indirectă ce caracterizează tentativa la omor, în același timp, fiind și elementul care diferențiază infracțiunea de lovire de tentativa la omor.

Pentru aceste motive, în mod corect inculpatul a fost condamnat pentru tentativa la omor, săvârșită în condiții care atrag o încadrare calificată a faptei. Cât privește individualizarea judiciară a pedepsei, aceasta s-a realizat cu respectarea atât a dispozițiilor art. 72, cât și ale art. 52 C. pen. Deși inculpatul a invocat apărări pe care nu le-a putut proba a avut, în general, o atitudine procesuală sinceră care alături de lipsa antecedentelor penale, au justificat reținerea în favoarea sa a unor circumstanțe atenuante care au avut ca efect reducerea pedepsei sub limita minimă legală și în final, au condus la stabilirea unei pedepse care să reflecte în mod real atât pericolul faptei cât și al făptuitorului și, în același timp, să realizeze prevenția și reinserția socială a recurentului.

Așa fiind, criticile formulate sunt nefondate și cum nu se constată nici alte motive de casare, urmare a examinării din oficiu a hotărârilor atacate, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat se va respinge, ca nefondat. În baza art. 385 17 alin. (4) C. proc. pen. combinat cu art. 88 C. pen. se va computa din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive la zi. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.I. împotriva Deciziei penale nr. 17 din 2 martie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 14 iulie 2009 la 5 mai 2010. Obligă recurentul inculpat la 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 mai 2010.