ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1597/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 19 august 2011 pe rolul Curții de Apel Suceava, precizată la 22 septembrie 2011 și completată la 13 octombrie 2011 reclamantul G.M. a chemat în judecată pe pârâtele Garda Financiară - Comisariatul General București și Agenția Națională de Administrare Fiscală, solicitând, în cadrul acțiunii de fond, în temeiul art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării Deciziei de eliberare din funcție nr. 1256 din 28 iulie 2011 emisă de Garda Financiară - Comisariatul General prin care s-a dispus eliberarea sa din funcția publică teritorială de execuție de comisar clasa I, grad profesional superior la Garda Financiară - secția Județeană Suceava și a Ordinelor nr. 2253 din 23 iunie 2011 și nr. 2353 din 29 iunie 2011 emise de Președintele A.N.A.F.

Garda Financiară a invocat excepția inadmisibilității cererii de suspendare pentru lipsa procedurii prealabile. 2. Soluția pronunțată de Curtea de apel cu privire la cererea de suspendare Prin încheierea din 17 noiembrie 2011, Curtea de Apel Suceava, secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității cererii de suspendare, ca nefondată. A admis cererea formulată de reclamantul G.M., în contradictoriu cu pârâții Agenția națională de administrare fiscală și Garda Financiară - Comisariatul General și a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 1256 din 28 iulie 2011 emisă de Garda Financiară - Comisariatul General, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anularea actului administrativ instanței de fond asupra cererii în anulare, și a respins cererea de suspendare a executării Ordinului nr. 2253 din 23 iunie 2011 emis de Președintele A.N.A.F.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În ceea ce privește cazul bine justificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, Curtea de apel a reținut că aspectele care fundamentează ideea unei îndoieli serioase cu privire la legalitatea actelor administrative contestate sunt legate de aparenta încălcare a sentinței nr. 220 din 13 iulie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Galați, prin care s-a dispus suspendarea efectelor Ordinului nr. 2253 din 23 iunie 2011 emis de A.N.A.F., ordin care conține aprobarea structurii organizatorice a Gărzii Financiare - Comisariatul General și a secțiilor județene, numărul maxim de posturi, statele de funcții, data intrării în vigoare a noii structuri și a statelor de funcții, precum și regulamentul pentru organizarea și desfășurarea examenului de testare profesională pentru funcționari publici ale căror funcții au fost supuse reorganizării.

Prin urmare, dacă această sentință ar fi fost respectată, trebuia suspendată întreaga procedură ce viza reorganizarea Gărzii Financiare, inclusiv concursul și valorificarea rezultatelor. Or, așa cum rezultă din preambulul deciziei contestate, la emiterea acesteia a fost avut în vedere Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011, lista funcțiilor publice vacante și structura organizatorică stabilite prin acest act, precum și rezultatele finale ale examenului de testare profesională desfășurat în perioada 11 iulie 2011-19 iulie 2011. A mai reținut că nepublicarea Ordinului nr. 2253/2011 în M. Of. este de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității concursului la care a participat reclamantul, ceea ce atrage o îndoială și asupra legalității Deciziei nr. 1256/2011.

Cu privire la condiția preveniri producerii unei pagube iminente în sensul art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, instanța a avut în vedere Recomandarea nr. R/89/8 din 13 septembrie 1989 a Comitetului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă, precum și Recomandarea nr. 16/2003 a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, precum și faptul că suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței se circumscrie noțiunii de protecție provizorie, iar executarea propriu-zisă și efectivă a ordinului contestat trebuie să se realizeze numai după ce justiția se pronunță asupra legalității și temeiniciei actelor administrative contestate.

3. Recursul declarat de pârâta Garda Financiară - Comisariatul General Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Suceava a declarat recurs pârâta Garda Financiară - Comisariatul General, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 și dispozițiile art. 304 1 C. proc. civ. Recurenta-pârâtă susține că nici reclamantul, prin cererea de chemare în judecată, și nici instanța, prin hotărârea pronunțată, nu au făcut dovada existenței unor motive bine justificate care să creeze o îndoială puternică asupra legalității actului administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004. În acest sens, se susține că instanța în mod greșit a calificat Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 2253 din 23 iunie 2011 ca fiind un act administrativ cu caracter normativ, iar instanțele judecătorești s-au pronunțat în mai multe litigii în sensul respingerii cererilor de suspendare a executării acestui act administrativ.

În ceea ce privește paguba iminentă, recurenta-pârâtă susține că instanța de fond nu a arătat care este paguba iminentă care s-ar produce prin executarea actelor administrative contestate. II. Considerentele înaltei Curți asupra recursului Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs formulate și a prevederilor art. 304 C. proc. civ., înalta Curte constată că recursurile sunt fondate. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a învestit Curtea de apel, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, cu o cerere de suspendare a executării Deciziei nr. 1256 din 28 iulie 2011 emisă de Comisarul General al Gărzii Financiare, prin care, începând cu data de 29 iulie 2011, a fost eliberat din funcția publică teritorială de execuție de comisar clasa I, grad profesional superior și a Ordinului președintelui A.N.A.F.

nr. 2253 din 23 iunie 2011 prin care au fost aprobate structura organizatorică a Comisariatului General al Gărzii Financiare și a secțiilor județene, repartizarea numărului maxim de posturi din structura Gărzii Financiare și statele de funcții ale instituției, precum și Regulamentul de organizare și funcționare a examenului de testare profesională a funcționarilor publici. În soluționarea cererii de suspendare a executării actului administrativ, instanța verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, și anume: existența unui caz bine justificat și prevenirea unei pagube iminente. În ceea ce privește condiția referitoare la existența unui caz bine justificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, instanța verifică existența împrejurărilor legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Înalta Curte constată că instanța de fond a argumentat îndeplinirea acestei condiții, prin prisma faptului că Ordinul președintelui A.N.A.F. nr. 2253/2011 este un act administrativ cu caracter normativ, care nu a fost publicat în M. Of. iar, prin acesta s-a schimbat și regulamentul de organizare a concursului, prin instituirea unor norme derogatorii în ceea ce privește stabilirea unor termene mai scurte pentru anunțarea concursului și comunicarea bibliografiei. Același aspect a fost avut în vedere de instanța de fond și pentru a constata existența cazului bine justificat în privința Deciziei nr. 1256 din 28 iulie 2011 emisă de Comisarul General al Gărzii Financiare.

În ceea ce privește paguba iminentă, în sensul art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, instanța învestită cu cererea de suspendare a executării actului administrativ are de verificat dacă se face dovada unui prejudiciu material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public, care ar fi generate de punerea în executare a actului administrativ. Or, în cauză, înalta Curte constată că instanța de fond a reținut corect îndeplinirea acestei condiții ca urmare a faptului că reclamantul prin punerea în executare a deciziei este lipsit de drepturile salariale, iar calitatea de funcționar public i-a impus interdicții și incompatibilități, ce nu i-au permis desfășurarea altor activități producătoare de venituri.

Având în vedere și situația potrivit căreia, Curtea de Apel Suceava s-a pronunțat pe fondul cauzei în sensul anulării actelor administrative a căror suspendare se solicită, ceea ce validează, chiar dacă nu definitiv îndoiala asupra legalității acestora, reținută prin încheierea recurată, înalta Curte apreciază că se impune menținerea soluției de suspendare a executării actului administrative, până la soluționarea irevocabilă a fondului cauzei 2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 312 C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 554/2004, înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Garda Financiară - Comisariatul General, împotriva încheierii din 17 noiembrie 2011 a Curții de Apel Suceava - secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2012.