ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4380/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4380/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra conflictului negativ
de competență de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe
rolul Judecătoriei Petroșani sub Dosar nr. 7724/2787/2009, contestatoarea U.A.T.
U., în contradictoriu cu intimatul S.E.A.C.I.D., a solicitat instanței anularea
tuturor formelor de executare efectuate în Dosarul execuțional nr. 685/2009 al B.E.J.
O.P. și suspendarea formelor de executare până la soluționarea contestației. Contestatoarea
a invocat nelegalitatea titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 21/CA/2009
a Tribunalului Brașov, privind ordonanța de plată.
Prin întâmpinarea depusă
la 12 octombrie 2009, pârâta S.E.A.C.I.D. a ridicat excepția necompetenței materiale
a Judecătoriei Petroșani, față de încheierea irevocabilă de încuviințare a executării
silite pronunțate de Tribunalul Brașov, secția comercială și contencios administrativ
la 20 august 2009 și față de prevederile art. 159 alin. (2) C. proc. civ. raportat
la art. 2 alin (1) lit. ț) din Legea nr. 554/2004, solicitând declinarea competenței
către Tribunalul Brașov, secția comercială și contencios administrativ.
Prin sentința civilă
nr. 5474/2009 a Judecătoriei Petroșani s-a admis excepția lipsei competenței materiale
a instanței și în consecință s-a declinat competența de soluționare a cererii în
favoarea Tribunalului Brașov. În motivarea acestei hotărâri s-a reținut că titlul
executoriu este reprezentat de sentința civilă 21/CA din 13 ianuarie 2007 a Tribunalului
Brașov, secția comercială și contencios administrativ, iar, potrivit art. 2 alin
(1) lit. ț) din Legea nr. 554/2004
instanța de executare
este instanța care a soluționat fondul litigiului de contencios administrativ. Sentința
a rămas irevocabilă prin nerecurare.
Cauza s-a înregistrat
pe rolul Tribunalului Brașov sub nr. 9377/62/AF/2009 la data de 04 decembrie 2009,
iar la termenul de judecată din data de 20 ianuarie 2010 contestatoarea a învederat
instanței că renunță la contestația la titlu și menține contestația la formele de
executare și a invocat excepția lipsei competenței materiale a Tribunalului Brașov.
La 14 ianuarie 2010, contestatoarea
U.A.T. U. a depus cerere prin care a renunțat la capătul de cerere privind contestația
la titlu și a solicitat declinarea competenței de soluționare în favoarea Judecătoriei
Petroșani, în temeiul art. 373¹ alin. (1) coroborat cu art. 400 alin. (1) și
art. 403 alin. (4) C. proc. civ.
Prin sentința civilă
nr. 117/CA din 27 ianuarie 2010, Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios
administrativ a admis excepția lipsei competenței materiale a Tribunalului Brașov
și a declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Petroșani, iar
față de prevederile art. 20 alin. (2), art. 21 și art. 22 alin. (3) C. proc.
civ. a constatat ivit conflictul negativ de competență între Tribunalul Brașov și
Judecătoria Petroșani și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție
pentru regulator de competență.
În motivarea acestei hotărâri,
s-a apreciat că, având în vedere obiectul acțiunii, și anume contestația la executare
promovată de debitor, față de prevederile art. 400 alin. (1) C. proc. civ. și prin
prisma Deciziei nr.
XV
din
5 februarie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite,
prin care s-a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la aplicarea
dispozițiilor art. 400 și 402 C. proc. civ. s-a stabilit că soluționarea în primă
instanță a contestației formulate împotriva executării silite propriu zise și a
contestației ce vizează lămurirea înțelesului, întinderii și aplicării titlului
executoriu ce nu emană de la un organ de jurisdicție revine judecătoriei, față de
dispozițiile art. 373 alin. (2) C. proc. civ. care arată că „instanța de executare
este judecătoria în circumscripția căreia se face executarea ,în afara cazurilor
în care legea dispune altfel„, nefiind incidentă competența specială a instanței
de contencios administrativ, competența de soluționare a cauzei revine judecătoriei
Petroșani.
Împotriva acestei hotărâri
a declarat recurs în termen legal SC S.E.A.C.I.D. SRL criticând-o pentru nelegalitate
și netemeinicie.
S-a solicitat admiterea
recursului, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre competentă
soluționare la Tribunalul Brașov, secția contencios administrativ.
A arătat recurenta că,
pe calea încheierii irevocabile din data de 20 august 2009, Tribunalul Brașov a
încuviințat executarea silită a societății comerciale, încredințând executorului
judecătoresc O.P. dreptul de a realiza toate actele de executare necesare. Subsecvent
acestei încheieri, executorul judecătoresc a depus la dosarul de executare (format
la Tribunalul Brașov) copia tuturor actelor de executare realizate.
Pe calea încheierii recurate,
aceeași instanță, nu doar că lipsește de efecte încheierea de încuviințare a executării
silite ci și acreditează ideea că aceasta ar fi nelegală. A accepta, ad absurdum,
că instanța Tribunalului Brașov, strict întemeiat pe opinia divergentă a unui magistrat,
poate lipsi de efecte o hotărâre irevocabilă a aceleiași instanțe, fără ca acest
veritabil control judiciar să fie efectuat înăuntrul sistemului căilor de atac,
ar reprezenta o suprimare a principiilor fundamentale ale sistemului judiciar românesc
(art. 17 din cadrul Legii nr. 304/2004 „Hotărârile judecătorești pot fi desființate
sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor
legale").
Prin decizia civilă
nr. 291/R din 9 aprilie 2010 Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ
și fiscal, a respins recursul ca neîntemeiat, reținând că în mod corect a admis
Tribunalul Brașov excepția necompetenței materiale declinând cauza către Judecătoria
Petroșani, întrucât fiind vorba de o contestație la executare, competența de soluționare
a acțiunii este clar reglementată.
În consecință, în temeiul
art. 20 pct. 2, art. 21 și 22 alin. (3) din C. proc. civ., cauza a fost înaintată
la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal
în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Înalta Curte, examinând
obiectul litigiului, în raport de precizarea cererii din data de 14 ianuarie 2010,
constată că acesta vizează numai executarea propriu-zisă, renunțându-se expres la
contestația la titlu.
Tribunalul Brașov a avut
în vedere, la pronunțarea soluției, precizarea contestației, ținând seama de principiul
disponibilității, care constă în dreptul reclamantei de a fixa prin cererea sa limitele
și obiectul cererii adresate instanței, ceea ce implică dreptul părții de a renunța
la cerere în totalitate sau la un petit al acesteia.
Potrivit art. 400
alin. (2) C. proc. civ., toate contestațiile care privesc executarea însăși se îndreaptă
la instanța care execută hotărârea.
Instanța care execută
hotărârea este judecătoria în circumscripția căreia se face executarea, în afara
cazurilor în care legea dispune altfel, așa cum rezultă din prevederile art. 373
alin. (2) C. proc. civ.
În materia hotărârii pronunțate
de instanța de contencios administrativ se aplică dispozițiile dreptului comun,
instanța de contencios administrativ fiind instanță de executare numai în cazurile
reglementate de art. 25 din Legea nr. 554/2004.
Așadar, competența de
soluționare a contestației la executare formulate și precizate de Orașul U. aparține
Judecătoriei Petroșani.
În consecință, în baza
art. 20 și urm. C. proc. civ., se va stabili competența de soluționare a contestației
la executare, formulate de Unitatea Administrativă Teritorială U., la Judecătoria
U.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativă Teritorială
U. în contradictoriu cu pârâtul S.E.A.C.I.D. în favoarea Judecătoriei Petroșani.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 15 octombrie 2010.