ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4085/2011

Deliberând asupra excepției din oficiu cu privire la admisibilitatea recursurilor pendinte pe baza lucrărilor și materialului aflate în dosarul cauzei constată următoarele: I. Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin Sentința penală nr. 514/F din 10 noiembrie 2011 pronunțată în Dosar nr. 6819/2/2011, a respins ca inadmisibile cererile formulate de persoanele extrădate C.A. și S.H. de amânarea predării în vederea extrădării către autoritățile judiciare americane - extrădare dispusă prin Sentința penală nr. 451 din 14 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, definitivă prin Decizia penală nr. 3829 din 28 octombrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - în temeiul dispozițiilor în baza art. 14 alin. (2) din Legea nr. 111/2008 și art. 58 din Legea nr. 302/2004.

Hotărând astfel Curtea a reținut și statuat următoarele: A. La data de 4 noiembrie 2011, persoanele extrădate C.A. și S.H. au formulat cereri de amânare a predării dispuse prin Sentința penală nr. 451 din 14 octombrie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. În motivarea cererilor au arătat că suferă de boli grave, relativ incurabile, fiind indicii că predarea în viitorul apropiat le-ar putea periclita viața și sănătatea. Cererile au fost întemeiate pe dispozițiile art. 60 din Legea nr. 302/2004, iar în sprijinul cererilor nu au fost depuse acte medicale. Curtea a constatat că prin Sentința penală nr. 451 din 14 octombrie 2011 s-a dispus, în baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, admiterea cererilor de extrădare privind pe numiții C.A.

și S.H. și predarea acestora către autoritățile judiciare americane, cu respectarea regulii specialității prev. în art. 17 din Legea nr. 111/2008 și art. 74 din Legea nr. 302/2004. În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, s-a menținut starea de arest provizoriu în vederea extrădării a persoanelor extrădabile C.A. și S.H., până la predarea acestora. S-a constatat de asemenea că persoanele extrădabile au fost reținute și arestate provizoriu de urgență în vederea extrădării începând cu datat de 25 iulie 2011. Prin Decizia penală nr. 3829 din 28 octombrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au respins ca nefondate recursurile declarate de persoanele extrădabile C.A. și S.H. B. Curtea analizând cererile formulate de către persoanele extrădate prin prisma dispozițiilor legale aplicabile în cauză, a constatat că acestea nu sunt admisibile, pentru considerentele de ordin legal arătate în continuare.

În materia extrădării între România și Statele Unite ale Americii este aplicabil Tratatul de extrădare semnat la București la data de 10 septembrie 2007 ratificat prin Legea nr. 111/2008. În ceea ce privește incidența în speță a dispozițiilor Legii nr. 302/2004, Curtea a avut în vedere prevederile art. 5 din lege, conform cărora Legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autoritățile judiciare române, precum și ale art. 4, din care rezultă că prezenta lege completează instrumentele juridice internaționale la care România este parte în situațiile nereglementate. Față de cele arătate anterior, Curtea a constatat că Legea nr. 111/2008 este legea specială aplicabilă în cauză și nu dispozițiile Legii nr. 302/2004.

În raport cu legea specială amintită posibilitatea amânării predării persoanei extrădate este reglementată în Legea nr. 111/2008 la art. 14 alin. (2), dar pentru alte motive decât cele invocate de către persoanele extrădate. Or, nefiind vorba de o situație nereglementată de legea specială, care ar impune trimiterea la dispozițiile Legii nr. 302/2004, Curtea se raportează la dispozițiile legii de ratificare a Tratatului de extrădare dintre România și S.U.A., care nu prevede situația amânării predării datorate stării de boală a persoanelor extrădate. Mai mult, persoana extrădată S.H. a invocat în sprijinul cererii de amânare a predării aceleași motive invocate și în cadrul soluționării cererii de extrădare.

Or, consecințele predării imediate a acestuia au fost deja analizate de către instanța de judecată la momentul verificării condițiilor necesare extrădării, așa încât o reanalizare a aceleiași situații nu este admisibilă. În ceea ce privește persoana extrădată C.A., aceasta nu a depus acte medicale în susținerea cererii. Față de cele arătate, Curtea a apreciat că cererile persoanelor extrădate sunt inadmisibile și prin prisma dispozițiilor art. 58 din Legea nr. 302/2004. II. Recursurile declarate împotriva sentinței amintite de către persoanele extrădabile C.A. și S.H. sunt inadmisibile urmând a fi respinse ca atare în baza art. 385 15 pct. l lit. a) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.

Astfel cum în mod corect a statuat Curtea prin pronunțarea soluției adoptate ca având caracter definitiv dispozițiile Legii nr. 111/2008 - ce constituie temeiul juridic al cererilor formulate de persoanele extrădabile - nu prevăd posibilitatea exercitării vreunei căi de atac în cazul amânării predării reglementate de art. 14 din aceeași lege. Fiind o situație nereglementată de legea specială, se au în vedere sub acest aspect și dispozițiile Legii nr. 302/2004. Însă nici dispozițiile Legii nr. 302/2004, nu prevăd posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii amintite, așa cum rezultă din interpretarea sistematică a normelor cuprinse în art. 52 - 54, texte de lege care prevăd soluțiile ce pot fi atacate cu recurs.

De altfel din examinarea normelor referitoare la predarea persoanei extrădate, inclusiv cele cuprinse în art. 58 din Legea nr. 302/2004, nu rezultă existența vreunei dispoziții exprese referitoare la calea de atac ce s-ar putea exercita în ipotezele arătate. În dispozițiile art. 58 din Legea nr. 302/2004 nu se prevede nicio dispoziție privind existența vreunei căi de atac împotriva hotărârii instanței care poate dispune amânarea predării extrădatului care suferă de o boală care i-ar pune viața în pericol, instituția predării amânate vizând faza de executare a extrădării pasive, rezultând astfel că voința legiuitorului a fost aceea de a nu prevedea nicio cale de atac împotriva hotărârii pronunțate în ipoteza de la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, dat fiind caracterul special al reglementării instituțiilor privind extrădarea și necesitatea executării cu celeritate a cererilor admise, prin predarea extrădatului.

În acest sens, s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin Decizia penală nr. 860 din 4 martie 2010. În baza art. 192 C. proc. pen. vor fi obligate recurentele persoane extrădabile la plata sumei de câte 520 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 320 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de persoanele extrădabile C.A. și S.H. împotriva Sentinței penale nr. 514 din 10 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă recurentele persoane extrădabile la plata sumei de câte 520 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 320 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 noiembrie 2011.