ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3247/2009

Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. 201/32/2009 petenta I.G. a atacat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 1317/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău din data 28 ianuarie 2008 față de făptuitorii S.L.C.R., A.G., G.A. și O.M., cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 249 C. pen., întrucât nu s-a confirmat existența acestei infracțiuni. În motivarea plângerii petenta arată că este nemulțumită de soluția dispusă de procuror întrucât hotărârile judecătorești pronunțate de făptuitori nu sunt corecte. Din actele și lucrările dosarului instanța reține: Prin rezoluția nr. 1317/P/2008 din 28 ianuarie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a constatat că reclamanta I.G.

a declarat că înțelege să formuleze plângere penală împotriva: - judecătoarelor S.L. și A.G. care au pronunțat Sentința civilă nr. 8750/1995 a judecătoriei Bacău; - judecătoarelor O.M. și A.G. care au pronunțat Sentința civilă nr. 12346/1995 a judecătoriei Bacău; - judecătoarei A.G. care a pronunțat Sentința civilă nr. 10812/1998 a Judecătoriei Bacău. Petenta a precizat că aceste hotărâri sunt nelegale și netemeinice datorită faptului că judecătorii nu au analizat actele autentice depuse la dosare, comițând astfel infracțiunea de neglijență în serviciu. În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că doamnele judecător S.L.C.R., A.G. și A.G. activează în prezent la Tribunalul Bacău, fiind citate la locul de muncă.

Nu s-au prezentat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău pentru a da declarații. M.O. a fost citată la Cabinetul Notarial în condițiile în care are profesia de notar din anul 2007. În nota dată în fața procurorului a precizat că a pronunțat Hotărârea nr. 12346/1995 în calitate de judecător la Judecătoria Bacău în baza legii, conform probelor existente la dosar. În speță aspectele invocate de I.G. în plângerea penală se referă exclusiv la nemulțumirile sale legate de rezolvarea ce a fost dată cererilor și apărărilor formulate în Dosarul civil nr. 20215/1994 al Judecătoriei Bacău și de soluțiile date prin Sentințele civile nr. 10812 din 17 decembrie 1998 și 8750 din 27 iunie 1995 ale Judecătoriei Bacău în dosare în care nici nu a avut calitatea de parte.

Toate aceste chestiuni se circumscriu activității de judecată, astfel încât justețea măsurilor luate se verifică tot într-un cadru jurisdicțional și nu pe calea unei anchete penale. Soluțiile pronunțate de magistrați pe baza probelor administrate reflectă modul în care aceștia le-au apreciat în urma examinării lor, fapt care nu poate să conducă automat la concluzia săvârșirii vreunei fapte prevăzute de legea penală pe motiv că soluția este nefavorabilă uneia din părți. S-a apreciat ca legalitatea și temeinicia unor hotărâri judecătorești civile nu poate fi analizată în cadrul unui dosar penal constituit în urma formulării unor plângeri împotriva judecătorilor care au pronunțat hotărârile, ci doar în căile de atac prevăzute de procedura civilă, în condițiile în care independența judecătorului și supunerea lui numai legii sunt consacrate expres prin dispozițiile art. 124 alin. (3) din Constituție.

În ce privește infracțiunea de neglijență în serviciu reclamată, prev. de art. 249 C. pen., în condițiile în care este sancționată de C. pen. cu o pedeapsă cu închisoare de la o lună la 2 ani sau amendă, s-a constatat că în cauză a intervenit prescripția specială a răspunderii penale prev. de art. 124 C. pen., termenul prevăzut de art. 122 lit. d) C. pen. fiind depășit cu încă jumătate. Prin urmare nu se impunea aprofundarea cercetărilor, de altfel neexistând indicii temeinice și concludente cu privire la comiterea unor infracțiuni. Prin rezoluția nr. 205/II/2/2008 din 25 martie 2009 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus respingerea plângerii împotriva primei rezoluții, arătând că judecătorii, cu ocazia soluționării litigiului referitor la suprafețele de teren, au avut în vedere actele invocate de petenta I.G.

în prezenta plângere. Prin Sentința penală nr. 81 din 21 mai 2009, Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, a respins plângerea petentei I.G. formulată împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 131/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău din 28 ianuarie 2009, ca nefondată, menținând rezoluția sus-menționată. În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenta I.G., solicitând, prin susținerea orală de la data judecării, admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, rejudecând, desființarea rezoluțiilor procurorului și reanchetarea cauzei. Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor cauzei sub toate aspectele, în conformitate cu disp.

art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul nu este fondat. Recurenta nu a indicat cazul de casare în care se încadrează critica formulată și din examinarea disp. art. 385 9 alin. (1) C. proc. pen. se constată că aceasta nu se încadrează în niciunul din cazurile pentru care hotărârile pot fi supuse casării în recurs. În cauză s-au efectuat acte premergătoare care nu au pus în evidență existența unor încălcări ale legii sau ale atribuțiilor de serviciu de către persoanele reclamate, în sarcina cărora nu s-a putut reține că acestea ar fi avut, în soluționarea cauzelor amintite de petentă, o activitatea abuzivă ori neglijentă, acestea desfășurându-și activitatea conform legii.

Petenta recurentă apreciază că hotărârile pronunțate de judecătoarele S.L.C., A.G. și O.M. (în număr de 3) nu au ținut seama, de drepturile sale, creându-i, astfel, un prejudiciu material. Instanța constată, că hotărârile respective beneficiază de autoritate de lucru judecat, nemaifiind posibilă reformarea lor, iar susținerile petiționarei constituie apărări de fond civile și vizează modificarea acestora. Or, în condițiile legii, partea nemulțumită poate exercita căile de atac ordinare și eventual extraordinare. Împrejurarea că o soluție dispusă de instanță nemulțumește una din părți nu este de natură să constituie infracțiune și să atragă răspunderea penală a magistratului care a pronunțat-o.

Verificând și din oficiu, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată nici alte motive care să conducă la casare, așa încât, în temeiul art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat se va respinge, ca nefondat. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara I.G. împotriva Sentinței penale nr. 81 din 21 mai 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și familie. Obligă recurenta petiționară la 50 RON cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 octombrie 2009.