ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3073/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3073/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra cauzei penale de față;
Prin Sentința penală nr. 1503 din 17 decembrie 2008, Tribunalul București, secția a II-a penală, a dispus în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice a infracțiunii săvârșite de inculpatul S.G. zis G. din infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, toate cu aplicarea art. 80 alin. (1) rap. la art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. condamnă pe inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare.
Pentru a pronunța această sentință instanța de apel a reținut că în urma denunțurilor formulate de I.C. și I.R.C., consumatori care se aprovizionau cu droguri de la un individ poreclit „G.” care locuiește pe strada C. din sectorul 2, la 16 iulie 2008, organele de poliție au înmânat martorului denunțător I.R.C. o bancnotă de 50 RON și 5 bancnote de câte 10 RON ale căror serii au fost consemnate într-un proces-verbal, sumă de bani cu care urma ca denunțătorul să cumpere de la traficant două doze cu heroină.
Împreună cu organele de poliție denunțătorul, în aceeași zi, în jurul orelor 13:30 s-a deplasat în zona B., la domiciliul celui de la care urma să cumpere drogurile. Denunțătorul a intrat singur în curtea imobilului și ulterior a revenit la locul de întâlnire cu organele de poliție cărora le-a înmânat două doze cu substanță pulverulentă, care în urma efectuării constatării tehnico-științifice s-a dovedit a fi heroină în amestec cu cafeină în cantitate de 0,19 grame.
La aceeași dată, în jurul orelor 16:30 denunțătorului I.R.C. i s-a predat o altă sumă de 100 RON formată din bancnote ale căror serii au fost consemnate într-un nou proces-verbal, întocmit în prezența martorului asistent P.M.R. În continuare, organele de poliție s-au deplasat cu martorul asistent și martorul denunțător la adresa din strada C., iar martorul denunțător a intrat singur în imobilul de la nr. 0 al străzii C. de unde a cumpărat de la aceeași persoană ca și anterior două doze cu substanță pulverulentă pe care le-a predat imediat organelor de poliție.
În baza autorizației de percheziție emisă de Tribunalul București organele de poliție au pătruns în imobil, chiar în curte fiind depistat inculpatul S.G. care era persoana de la care martorul denunțător cumpărase în acea zi, 4 doze de heroină.
Cu ocazia percheziției domiciliare în locuința acestuia inculpatul a predat polițiștilor 15 doze afirmând că ele conțin heroină, precum și suma de 250 RON. Printre bancnotele ce compuneau suma de bani a fost găsită și o bancnotă de 50 RON a cărei serie corespundea cu cea pusă la dispoziția martorului denunțător cu ocazia efectuării primei tranzacții. Inculpatul a recunoscut că a vândut martorului denunțător 4 doze cu heroină, iar celelalte doze cu heroină le deținea în vederea vânzării.
Din raportul de constatare tehnico-științifică a rezultat că probele ridicate de la inculpat conțin heroină în amestec cu cafeină în cantitate de 1,65 grame heroină, iar substanța cumpărată de la inculpat de către martorul denunțător conține 0,19 grame heroină în amestec cu cofeină.
Situația de fapt reținută de instanța de fond a fost dovedită cu denunțurile formulate de I.C. și I.R.C., procesul-verbal de percheziție domiciliară, raport de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorului asistent, declarațiile martorului denunțător, toate coroborate cu declarațiile inculpatului.
Fiind audiat pe parcursul procesului penal, inculpatul a dat dovadă de sinceritate, recunoscând și regretând fapta comisă, împrejurare ce a determinat instanța de fond să-i aplice inculpatului o pedeapsă sub limita minimă specială prevăzută de lege.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul S.G. criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate de către instanța de fond, arătând că nu s-a avut în vedere faptul că avea un loc de muncă stabil, a manifestat o atitudine sinceră, are în întreținere patru copii.
Prin Decizia penală nr. 36 din 19 februarie 2009, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul declarat de inculpatul S.G. împotriva Sentinței penale nr. 1503/F/17. 12.2008, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în Dosarul penal nr. 29435/3/2008.
S-a desființat în parte sentința penală apelată și, în fond, rejudecând:
S-a modificat conținutul măsurii de siguranță a confiscării speciale prevăzută de art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, în sensul confiscării de la inculpat a sumei de 50 RON, obținută din săvârșirea infracțiunii, consemnată la CEC conform recipisei din 1 din 30 iulie 2008.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În temeiul art. 383 alin. (1
1
) C. proc. pen., cu referire la art. 350 C. proc. pen., s-a menținut arestarea preventivă a apelantului inculpat.
În temeiul art. 381 alin. (1) teza a II-a și art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată apelantului inculpat durata prevenției de la 16 iulie 2008, la zi.
Pentru a decide în acest mod instanța de apel a reținut că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată și nu pot fi identificate alte infracțiuni care să conducă la aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus.
Apreciază însă instanța de prim control judiciar că apelul inculpatului este întemeiat sub aspectul aplicării măsurii de siguranță prevăzută de art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu privire la suma de bani deținută din săvârșirea infracțiunii dedusă judecății.
Reține instanța de apel că suma totală de 200 RON utilizată pentru realizarea celor două tranzacții cu heroină din data de 16 iulie 2008 în urma comparării seriilor bancnotelor găsite la domiciliul inculpatului cu cele concurente anterior flagrantului în procesele-verbale de înseriere, a fost recuperată suma de 150 RON astfel că măsura de siguranță a confiscării speciale trebuie să aprecieze doar asupra sumei de 50 RON.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul S.G. reiterând motivele de apel în sensul reducerii pedepsei aplicate considerând că este prea mare în raport de circumstanțele reale și personale ale comiterii faptei sens în care solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale recurate și aplicate unei pedepse într-un cuantum mai mic.
În recursul său inculpatul invocă cazul de casare prevăzută de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen. referitor la pedepse greșit individualizate în raport de dispozițiile art. 72 C. pen.
Critica adusă nu este fondată.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivului de recurs invocat conform art. 385
6
alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul inculpatului S.G. nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect dozată, instanțele inferioare având în vedere la individualizarea pedepsei toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei în reglementarea dispozițiilor art. 72 C. pen. și anume gradul ridicat de pericol social al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei cuprinse între 10 și 20 de ani închisoare, modalitatea și împrejurările comiterii faptei concretizate în acte materiale repetate, situație ce a făcut posibilă incidența dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.
De asemenea s-a avut în vedere și faptul că în urma percheziției corporale s-au găsit asupra inculpatului 15 doze de heroină destinate comercializării împrejurare ce denotă faptul că acesta se ocupa frecvent cu traficul de droguri.
Toate aceste aspecte coroborate cu datele ce caracterizează persoana inculpatului care nu a făcut dovada unor mijloace licite de existență, condamnat în repetate rânduri pentru fapte contra patrimoniului, conduce la concluzia că nu se impune reducerea pedepsei aplicată inculpatului numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea prevăzută de art. 52 C. pen.
De altfel pedeapsa aplicată inculpatului se situează cu mult sub limita minimă specială prevăzută de lege urmare reținerii dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, în considerarea atitudinii inculpatului de a denunța și facilita în cursul judecății tragerea la răspundere penală a unei alte persoane, acuzate de săvârșirea unei infracțiuni de trafic de droguri, precum și ca urmare a reținerii circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.
În raport de toate aspectele invocate, Înalta Curte apreciază că nu pot fi identificate alte împrejurări care să facă posibilă reducerea pedepsei aplicate și nici nu există alte cazuri de casare care luate în considerare din oficiu să conducă la reformarea deciziei recurate.
Având în vedere aceste aspecte Curtea urmează ca în baza art. 385
15
pct. 1 lit. a) C. proc. pen. să respingă recursul inculpatului ca nefondat.
În baza art. 88 C. pen. va deduce din pedeapsă aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 16 iulie 2008 la 1 octombrie 2009.
Având în vedere dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1000 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.G. împotriva Deciziei penale nr. 36 din 19 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 16 iulie 2008 la 1 octombrie 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1000 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 1 octombrie 2009.
Procesat de GGC - NN