ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4882/2012

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată

la data de 17 martie 2011 la Judecătoria Iași, secția civilă reclamantul

Tribunalul Iași a solicitat în contradictoriu cu pârâta G.M.A. ca prin sentința

ce se va pronunța să se dispună restabilirea situației anterioare executării,

în sensul obligării pârâtei la restituirea sumei de 9.125 RON achitată în baza

Sentinței civile nr. 848 din 6 iunie 2008 a Tribunalului Iași, definitivă și

executorie, care, ulterior a fost desființată prin Decizia civilă nr. 319 din 3

aprilie 2009 a Curții de Apel Iași.

Prin Sentința civilă

nr. 6774 din 7 aprilie 2011 Judecătoria Iași, secția civilă, a declinat

competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Pitești, reținând că sunt

incidente dispozițiile art. 404 indice 2 alin. (3) C. proc. civ. și art. 5 C.

proc. civ.

Prin Sentința civilă

nr. 11579 din 30 noiembrie 2011 Judecătoria Pitești, secția civilă, a declinat

competența de soluționare în favoarea Tribunalului Iași.

Pentru a se pronunța

astfel instanța a reținut că art. 404 C. proc. civ. stabilește competența de soluționare

a unei cereri de întoarcere a executării silite reglementând 3 variante ale

acestei competențe. Astfel, în varianta prevăzută la alin. (1) competența

revine instanței care a desființat titlul executoriu. Dacă această instanță a

dispus rejudecarea în fond a cauzei și nu a luat măsura restabilirii situației

anterioare, aceasta se va dispune de instanța care rejudecă fondul (alin. (2)).

O ultimă variantă, pe care instanța a reținut-o ca fiind aplicabilă în speță,

este aceea în care nu s-a dispus restabilirea situației anterioare în

condițiile celor două alineate, când cel îndreptățit o va putea cere instanței

competente potrivit legii. În acest caz cererea de restabilire a situației

anterioare este făcută sub forma unei cereri principale, iar competența

aparține instanței competente potrivit dreptului comun. Această cerere nu

vizează însăși executarea silită deoarece aceasta s-a încheiat. În speță este

vorba de restituirea unei sume de bani urmare a derulării unor raporturi de

muncă.

Astfel învestit Tribunalul

Iași, secția I civilă, prin Sentința civilă nr. 806 din 2 aprilie 2010 și-a

declinat competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Pitești și,

constatând ivit conflictul negativ de competență, a trimis cauza la Înalta

Curte de Casație și Justiție pentru soluționare.

Pentru a se pronunța

astfel instanța a reținut că Sentința civilă nr. 848 din 6 iunie 2008 a

Tribunalului Iași, în baza căreia reclamantul a achitat pârâtei suma de 9.125

RON, a fost modificată în parte prin Decizia Curții de Apel Iași nr. 319 din 3

aprilie 2009. Deci s-a desființat titlul executoriu prin care reclamatul a

achitat drepturile salariale pârâtei, iar calea recunoscută de lege debitorului

pentru recuperarea sumelor achitate creditorului în cadrul executării, este întoarcerea

executării prin restabilirea situației anterioare.

Judecarea acțiunii de

restabilire a situației anterioare se poate cere instanței judecătorești

competente potrivit legii, conform art. 404

2

alin. (3) C. proc. civ.

Potrivit art. 373

alin. (1) C. proc. civ. titlurile executorii se execută de executorul

judecătoresc din circumscripția curții de apel în care urmează să se efectueze

executarea, iar instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia

se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Potrivit art. 373

alin. (3) C. proc. civ. instanța de executare este cea care soluționează

cererile de încuviințare a executării silite, judeca contestațiile la executare

precum și orice alte incidente apărute în cursul executării silite.

Chiar dacă Sentința

civilă nr. 848/2008 a Tribunalului Iași a fost executată de bună voie,

neformulându-se contestație la executare, cererea de restabilire a situației

anterioare, prin desființarea titlului executoriu nu poate fi soluționată decât

de către instanța de executare, respectiv Judecătoria Pitești.

Dispozițiile art. 404

2

alin. (2) C. proc. civ. se referă la situația când instanța, care a desființat

hotărârea executată și a dispus rejudecarea pe fond a procesului nu a luat

măsura restabilirii situației anterioare executării, caz în care această măsură

se va putea dispune de instanța care rejudecă fondul.

S-a mai reținut că

Sentința civilă nr. 848/2008 a Tribunalului Iași a fost modificată în parte

prin Decizia nr. 319/2009 a Curții de Apel Iași, nedispunându-se trimiterea

cauzei spre rejudecare la prima instanță și nici în prezenta cauză nu se

rejudecă fondul.

În fine, instanța a

mai reținut că nu s-a făcut dovada că pârâta ar avea domiciliul în raza

orașului Iași.

Înalta Curte de

Casație și Justiție, legal învestită cu soluționarea conflictului negativ de

competență ivit între două instanțe, care nu se găsesc în circumscripția

aceleiași curți de apel - în conformitate cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ. -

stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești,

pentru considerentele ce succed:

Din cele trei ipoteze

prevăzute de art. 404 C. proc. civ. în pricina de față sunt incidente

dispozițiile din alin. (3) al acestui articol.

Potrivit art. 404

alin. (3) C. proc. civ.: "Dacă nu s-a dispus restabilirea situației

anterioare executării în condițiile alin. (1) și (2) cel îndreptățit o va putea

cere instanței judecătorești competente potrivit legii".

Aceasta înseamnă că

se are în vedere prin textul de lege evocat situația restabilirii situației

anterioare pe calea unei acțiuni separate, în situația în care nu s-a dispus

restabilirea situației anterioare în condițiile primelor două alineate. Or, în

speța de față reclamantul a solicitat restabilirea situației anterioare pe

calea unui proces distinct.

Sub aspectul

instanței judecătorești competente potrivit legii urmează a se avea în vedere

Decizia nr. 5 din 12 martie 2012 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție -

Completul competent să judece recursul în interesul legii, care a statuat:

"în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 404

2

alin.

(3) C. proc. civ. instanța judecătorească competentă potrivit legii să

soluționeze cererea de întoarcere a executării silite prin restabilirea

situației anterioare este instanța de executare, respectiv judecătoria."

Art. 373 alin. (2) C.

proc. civ. dispune: "Instanța de executare este judecătoria în

circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea

dispune altfel."

Așa fiind, în

virtutea principiului simetriei, competența de soluționare în primă instanță a

cererii de întoarcere a executării revine tot judecătoriei, ca instanță de

executare. Altfel spus, natura juridică a întoarcerii executării este "de

executare silită în sens invers", ceea ce face ca instanța competentă să

judece întoarcerea executării este instanța de executare, respectiv

judecătoria.

Pentru considerentele

ce preced competența de soluționare a pricinii va fi stabilită în favoarea

Judecătoriei Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 iunie 2012.

Procesat

de GGC - NN