ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 701/2012

Deliberând, în condițiile art. 256 C.

proc. civ.

asupra

conflictului de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Călărași la data de 29 decembrie 2010, reclamantul Tribunalul

Călărași în contradictoriu cu pârâtul B.G., fost asistent judiciar în cadrul

Tribunalului Călărași, a formulat cerere de întoarcere a executării pentru suma

totală de 42.637 lei.

În motivarea cererii, s-a arătat că

titlul executoriu în baza căruia s-a efectuat executarea a fost desființat,

motiv pentru care se impune formularea acestei cereri de întoarcere a

executării.

În drept, cererea a fost întemeiată

pe dispozițiile art. 404

1

alin. (1) C. proc. civ.

Prin încheierea din data de 12 mai

2011, cauza a fost scoasă de pe rol și înaintată Tribunalului Galați, urmare

admiterii cererii de strămutare formulată de pârât.

Prin sentința civilă nr. 1640 din 14

septembrie 2011, Tribunalul Galați a admis excepția necompetenței materiale și

teritoriale a Tribunalului Galați, iar cauza a fost înaintată spre competentă

soluționare Judecătoriei Călărași.

În motivarea sentinței, Tribunalul

Galați a reținut aplicabilitatea art. 373

1

alin. (2) și art. 400 alin.

(1) C. proc. civ., conform cărora instanța de executare este judecătoria în

circumscripția căreia se face executarea.

În fața Judecătoriei Călărași,

reclamantul Tribunalul Călărași a ridicat excepția necompetenței materiale a

Judecătoriei Călărași, solicitând declinarea competenței în favoarea

Tribunalului Galați și sesizarea Î.C.C.J. pentru soluționarea conflictului

negativ.

Judecătoria Călărași, prin sentința

civilă nr. 4525 din 25 noiembrie 2011, a admis excepția necompetenței materiale

și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului

Galați.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că, sub aspectul instanței competente în soluționarea cererii de

întoarcere a executării, textul de lege se referă la instanța judecătorească

competentă potrivit legii, fiind vorba așadar de competența materială de

soluționare a litigiului în primă instanță.

În speță, cererea de întoarcere a

executării formulată de Tribunalul Călărași, în temeiul art. 272 alin. (1) C.

muncii, vizează restabilirea situației anterioare pronunțării sentinței civile nr.

652 din 22 martie 2007 a Tribunalului Călărași într-un litigiu de muncă.

Așadar, cererea privind obligarea

pârâtului la restituirea sumei de bani primite în virtutea raporturilor de

muncă ce au existat între părți, în lipsa unor texte de lege speciale care să

stabilească o competență diferită având în vedere natura relațiilor dintre

părți, determină incidența art. 2 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. și competența

tribunalului, complet specializat de litigii de muncă pentru soluționarea

cauzei.

Constatând intervenit conflictul

negativ de competentă, Judecătoria Călărași a înaintat dosarul Înaltei Curți de

Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Regulatorul de competență urmează a

fi pronunțat în favoarea

Tribunalului Galați, pentru următoarele considerente:

Reclamantul Tribunalul Călărași a

formulat cerere de întoarcere a executării în baza dispozițiilor art. 404

1

alin. (1) C. proc. civ., pentru restabilirea situației anterioare executării,

ca urmare a desființării titlului executoriu.

În cauză sunt incidente dispozițiile

art. 404

2

alin. (3) C. proc. civ., conform cărora dacă nu s-a dispus

restabilirea situației anterioare executării de către instanța care a

desființat titlul executoriu, cel îndreptățit o va putea cere instanței

judecătorești competente potrivit legii.

Competența de a dispune restabilirea

situației anterioare executării revine tribunalului, obiectul constituindu-l restituirea

unor drepturi bănești rezultate dintr-un conflict de muncă soluționat în primă

instanță de tribunal, conform art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ.

Această soluție se impune deoarece

cererea prin care se solicită repunerea în situația anterioară nu vizează

însăși executarea silită, astfel încât să se considere că ea trebuie să fie

adresată judecătoriei în circumscripția căreia s-a făcut executarea (art. 373

1

alin. (2) C. proc. civ.). Pretenția concretă a reclamantului, obiectul

cererii de chemare în judecată îl constituie sume de bani, iar nu însăși

executarea.

Atunci când legiuitorul a vrut ca

instanța de executare să fie competentă, a prevăzut-o în mod expres (de ex. art.

373

4

, art. 400, art. 411,art. 428, art. 437, art. 460, art. 492, art.

499 C. proc. civ.).

De altfel, nici în condițiile art. 404

2

alin. (2) C. proc. civ. nu se prevede că restabilirea situației anterioare se

face de către instanța de executare. Instanța care rejudecă fondul va coincide

cu instanța de executare numai dacă s-a dispus casarea cu trimitere spre

rejudecare la judecătoria în circumscripția căreia s-a efectuat executarea.

Față de considerentele reținute,

soluționarea pricinii este de

competența Tribunalului

Galați

, în favoarea căreia urmează a fi

stabilită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 7 februarie 2012.