ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 701/2012

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași la data de 29 decembrie 2010, reclamantul Tribunalul Călărași în contradictoriu cu pârâtul B.G., fost asistent judiciar în cadrul Tribunalului Călărași, a formulat cerere de întoarcere a executării pentru suma totală de 42.637 lei. În motivarea cererii, s-a arătat că titlul executoriu în baza căruia s-a efectuat executarea a fost desființat, motiv pentru care se impune formularea acestei cereri de întoarcere a executării. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 404 1 alin. (1) C. proc. civ. Prin încheierea din data de 12 mai 2011, cauza a fost scoasă de pe rol și înaintată Tribunalului Galați, urmare admiterii cererii de strămutare formulată de pârât.

Prin sentința civilă nr. 1640 din 14 septembrie 2011, Tribunalul Galați a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale a Tribunalului Galați, iar cauza a fost înaintată spre competentă soluționare Judecătoriei Călărași. În motivarea sentinței, Tribunalul Galați a reținut aplicabilitatea art. 373 1 alin. (2) și art. 400 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se face executarea. În fața Judecătoriei Călărași, reclamantul Tribunalul Călărași a ridicat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Călărași, solicitând declinarea competenței în favoarea Tribunalului Galați și sesizarea Î.C.C.J. pentru soluționarea conflictului negativ.

Judecătoria Călărași, prin sentința civilă nr. 4525 din 25 noiembrie 2011, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, sub aspectul instanței competente în soluționarea cererii de întoarcere a executării, textul de lege se referă la instanța judecătorească competentă potrivit legii, fiind vorba așadar de competența materială de soluționare a litigiului în primă instanță. În speță, cererea de întoarcere a executării formulată de Tribunalul Călărași, în temeiul art. 272 alin. (1) C. muncii, vizează restabilirea situației anterioare pronunțării sentinței civile nr. 652 din 22 martie 2007 a Tribunalului Călărași într-un litigiu de muncă.

Așadar, cererea privind obligarea pârâtului la restituirea sumei de bani primite în virtutea raporturilor de muncă ce au existat între părți, în lipsa unor texte de lege speciale care să stabilească o competență diferită având în vedere natura relațiilor dintre părți, determină incidența art. 2 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. și competența tribunalului, complet specializat de litigii de muncă pentru soluționarea cauzei. Constatând intervenit conflictul negativ de competentă, Judecătoria Călărași a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia. Regulatorul de competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Galați, pentru următoarele considerente: Reclamantul Tribunalul Călărași a formulat cerere de întoarcere a executării în baza dispozițiilor art. 404 1 alin. (1) C. proc.

civ., pentru restabilirea situației anterioare executării, ca urmare a desființării titlului executoriu. În cauză sunt incidente dispozițiile art. 404 2 alin. (3) C. proc. civ., conform cărora dacă nu s-a dispus restabilirea situației anterioare executării de către instanța care a desființat titlul executoriu, cel îndreptățit o va putea cere instanței judecătorești competente potrivit legii. Competența de a dispune restabilirea situației anterioare executării revine tribunalului, obiectul constituindu-l restituirea unor drepturi bănești rezultate dintr-un conflict de muncă soluționat în primă instanță de tribunal, conform art. 2 pct. 1 lit. c) C. proc. civ. Această soluție se impune deoarece cererea prin care se solicită repunerea în situația anterioară nu vizează însăși executarea silită, astfel încât să se considere că ea trebuie să fie adresată judecătoriei în circumscripția căreia s-a făcut executarea (art. 373 1 alin. (2) C. proc.

civ.). Pretenția concretă a reclamantului, obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie sume de bani, iar nu însăși executarea. Atunci când legiuitorul a vrut ca instanța de executare să fie competentă, a prevăzut-o în mod expres (de ex. art. 373 4 , art. 400, art. 411,art. 428, art. 437, art. 460, art. 492, art. 499 C. proc. civ.). De altfel, nici în condițiile art. 404 2 alin. (2) C. proc. civ. nu se prevede că restabilirea situației anterioare se face de către instanța de executare. Instanța care rejudecă fondul va coincide cu instanța de executare numai dacă s-a dispus casarea cu trimitere spre rejudecare la judecătoria în circumscripția căreia s-a efectuat executarea. Față de considerentele reținute, soluționarea pricinii este de competența Tribunalului Galați , în favoarea căreia urmează a fi stabilită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați, secția civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 februarie 2012.