ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4069/2009

Deliberând asupra recursurilor de față, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, constată următoarele:

1

) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la pedepsele principale de 10 ani închisoare, detențiune pe viață și respectiv 10 ani închisoare, aplicându-i-se în final prin contopire în baza art. 33 lit. a), 34 alin. (1) lit. b) C. pen. pedeapsa principală rezultantă a detențiunii pe viață (în care a fost contopită în final, potrivit art. 61 C. pen. și restul rămas neexecutat de 383 zile din condamnarea anterioară la pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 19/2000 a Tribunalului Satu Mare).

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și b C. pen. ca pedeapsă accesorie.

A fost menținută arestarea preventivă în cauză a inculpatului potrivit art. 350 C. proc. pen. constatându-se că această măsură preventivă potrivit art. 88 C. pen. a fost luată cu începere de la 19 noiembrie 2008 la zi.

Pe latură civilă s-a luat act că numita D.I., fiica victimei nu se constituie în cauză parte civilă.

În baza art. 439 lit. b) C. proc. pen. au fost confiscate în vederea distrugerii corpurilor delicte, înregistrate la poziția nr. 62/2009 în Registrul de Corpuri delicte al instanței.

Conform art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 RON cheltuieli judiciare, statului către Baroul Satu Mare din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Instanța a reținut că inculpatul prezintă în antecedență săvârșirea unor fapte grave de violență, de furt, tâlhărie, încăierare, ultraj contra bunelor moravuri, incluzând și o altă condamnare pentru omor prin Sentința penală nr. 19 din 25 ianuarie 2009 a Tribunalului Satu Mare, la pedeapsa de 7 ani închisoare din a cărei executare a fost liberat condiționat (rest rămas de executat 383 zile închisoare - la 4 martie 2008; după liberare s-a stabilit în comunitatea de rromi din localitatea Turulung, unde s-a și născut, asigurându-și existența din activități ocazionale la diverși cetățeni din zona respectivă.

În cursul zilei de 12 noiembrie 2008 inculpatul a consumat cantități apreciabile de țuică la braseria din T., singur sau împreună cu alte persoane ajungând în stare de ebrietate. Spre seară ajungând în locuința acestuia a continuat să consume băuturi spirtoase, după care s-a hotărât să se deplaseze la domiciliul victimei N.I. din aceiași localitate, în vârstă de 69 ani, văduvă.

În intenția ca - sub pretextul de a cumpăra băuturi alcoolice - odată pătruns în interior să-i sustragă prin violență bani ori alte bunuri.

În realizarea hotărârii infracționale amintite în jurul orei 21:00 inculpatul a escaladat gardul împrejmuitor, i-a cerut victimei să-i deschidă, și după ce a intrat în locuință, i-a aplicat lovituri repetate cu un scaun în cap și peste membre iar în continuare cu picioarele până ce aceasta a rămas inconștientă la podea; a controlat bucătăria și dormitorul unde a găsit într-o pungă din plastic un lănțișor cu medalion și doi cercei din aur, pe care i-a sustras; la întoarcere spre domiciliu realizând consecințele faptelor sale, pentru a nu fi identificat, a aruncat punga cu obiectele de aur în râul Tur din localitate.

Din raportul medico-legal întocmit în cauză a rezultat că moartea victimei N.I. în vârstă de 69 ani a fost violentă și s-a datorat șocului hemoragic și traumatic consecutiv unui politraumatism cranio-toracic și al membrelor cu multiple echimoze și fracturi multiple costale; leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin loviri active repetate cu corpuri dure (posibil scrumieră, pumni, picior scaun, etc.); poziția victimă-agresor a putut fi dinamică inițial ambii în ortostatism iar ultimele lovituri fiindu-i aplicate victimei căzute la pământ.

Cu ocazia cercetării la fața locului au fost ridicate mai multe fragmente de urme digitale dintre care prin excludere un număr de 3 s-a dovedit că au fost create de degetul mijlociu de la mâna stângă respectiv, degetul mare de la mâna dreaptă și degetul mare de la mâna stângă ale inculpatului, toate fiind ridicate de pe mobilierul din bucătărie, aspecte evidențiate în Raportul de constatare tehnico-științifică dactiloscopic nr. 28057 din 24 noiembrie 2008.

Inițial, de frica aparținătorilor victimei, inculpatul a susținut că este nevinovat, ulterior însă a revenit și a recunoscut faptele comise, poziție procesuală menținută și cu ocazia audierii sale cu respectarea garanțiilor procesuale prevăzute de art. 6, 70 și 171 C. proc. pen., la cercetarea judecătorească [„înainte cu 10 zile de incident soția mea a decedat iar eu am început să beau; în ziua respectivă consumasem mai mult de 1,5 litri țuică acasă și la Braserie și plecând de la Braserie intenționând să joc biliard am trecut pe lângă casa victimei pe care o cunoșteam de multă vreme și știam că, are la domiciliu alcool am strigat-o, aceasta a ieșit și m-a întrebat ce doresc; i-am spus că vreau să-mi dea de băut aceasta a început să strige la mine să plec acasă că nu mai îmi trebe de băut nimic, eu am împins-o în locuință pentru a nu mai striga și în acel moment victima a luat o scrumieră de pe masă și a încercat să mă lovească, m-a nimerit în umăr eu m-am enervat am luat scaunul de la masă și i-am dat în cap; după această lovitură victima a căzut însă nu mai îmi aduc aminte câte lovituri i-am aplicat și unde; în bucătărie într-un sertar am găsit o cutie în care se găsea un lănțișor de aur și o pereche de cercei pe care le-am luat și am plecat”].

Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 2040/14/ 189 efectuat de S.M.L. Satu Mare - în conformitate cu dispozițiile art. 117 alin. (1) și (2) C. proc. pen. - a concluzionat că inculpatul G.P., în vârstă de 38 ani, condamnat anterior pentru săvârșirea altei infracțiuni de omor, furt, lovire, neșcolarizat, intelect minim (QI-80 minimum potrivit Test Raven) prezintă dg. ”structurare dizarmonică a personalității de tip antisocial” având păstrat discernământul raportat la faptele comise.

Vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de violare domiciliu, omor deosebit de grav și tâlhărie fiind dovedite în cauză potrivit art. 345 alin. (2) C. proc. pen. și art. 72 C. pen. instanța a dispus condamnarea pentru fiecare din ele la pedepse privative de libertate, pentru infracțiunea de omor deosebit de grav apreciindu-se că se impune condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață.

În stabilirea acestei pedepse, cea mai gravă dintre pedepsele prevăzute de Codul penal, s-au avut în vedere condamnările anterioare pentru infracțiuni comise cu violență, faptul că a mai comis un omor și concluziile Referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Satu Mare atestând că acesta este imprevizibil, iar această caracteristică a comportamentului său împiedică posibilitatea prevenirii manifestărilor agresive.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.

Decizând astfel, Curtea a motivat că faptele săvârșite de inculpat sunt de o gravitate sporită, rezultând din materialitatea acestora însă instanța de judecată nu poate supralicita aceste elemente de individualizare, ignorând și alte aspecte în cauză relevante sub acest aspect.

În speță, sunt de asemenea relevante - în opinia instanței de apel - datele atestând că inculpatul are un nivel de instrucție scăzut (neșcolarizat), a comis faptele sub influența băuturilor alcoolice, a recunoscut și regretă sincer săvârșirea acestora și a cooperat cu organele de cercetare penală în vederea identificării autorului faptei de omor; totodată, astfel cum rezultă din declarațiile inculpatului, a consumat alcool pe fondul stării depresive în care se afla, întrucât cu puțin timp în urmă îi decedase soția; în consecință instanța de apel a apreciat că se impune modificarea/înlocuirea tratamentului sancționator pentru infracțiunea de violare de domiciliu și omor deosebit de grav în sensul celor anterior arătate.

9

pct. 14 C. proc. pen. - au declarat în termen recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea și partea vătămată D.I. - pentru menținerea tratamentului sancționator din sentință - și inculpatul G.P., în sens contrar, privind reducerea mai semnificativă a pedepselor stabilite în apel.

Înalta Curte verificând decizia atacată în raport cu motivele de netemeinicie invocate de recurenți, pe baza materialului probator aflat la dosar - potrivit art. 385

6

C. proc. pen. constată următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen. „la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului penal, de limitele fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală” (alin. (1)) iar „când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, și a se ține seama de dispozițiile alineatului precedent pentru alegerea uneia dintre pedepsele alternative, cât și pentru proporționalizarea acesteia” (alin. (2)).

Modificarea/înlocuirea tratamentului sancționator stabilit de prima instanță a fost efectuată în apel prin aplicarea greșită a criteriilor de individualizare sus-menționat prevăzut de art. 72 alin. (1) și (2) C. pen.

În speță, instanța de apel trebuia să constate că există cauze de agravare a răspunderii penale (starea de recidivă postcondamnatorie și concursul de infracțiuni), cărora nu le-a dat nici un fel de eficiență.

O analiză a modului de săvârșire a faptei conduce la concluzia că inculpatul este o persoană deosebit de violentă. A bătut victima până a omorât-o.

Atitudinea acestuia de violență rezultă și din analiza cazierului judiciar - majoritatea infracțiunilor, în număr foarte mare (7 condamnări) sunt pentru infracțiuni de violență (tâlhărie, omor, ultraj, încăierare, vătămare corporală gravă).

Infracțiunile de furt pe care le-a comis sunt dublate de infracțiuni de violare de domiciliu.

Inculpatul este în stare de recidivă atât postcondamnatorie cât și postexecutorie.

Raportul medico-legal psihiatric, arată că inculpatul este o personalitate impulsivă și că nu este impresionat de fapta comisă.

Toate aceste date conduc la concluzia că inculpatul este o persoană deosebit de periculoasă și că detențiunea pe viață este pedeapsa legală și temeinică, singura în măsură să asigure finalitatea prevăzută de legiuitor prin art. 52 C. pen. și să contribuie la stabilirea unui climat de liniște și siguranță pentru ceilalți cetățeni, astfel cum în mod just s-a apreciat de către prima instanță.

În consecință, potrivit art. 385

15

pct. 2 lit. a) raportat la art. 386

9

pct. 14 C. proc. pen. se vor admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea și partea vătămată, casându-se decizia atacată, și se va menține ca legală și temeinică Sentința penală nr. 162 din 24 iunie 2009 a Tribunalului Satu Mare, secția penală (recursul în sens contrar privind atenuarea tratamentului sancționator formulat de inculpatul G.P. urmând a fi respins ca nefondat conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.).

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 19 noiembrie 2008 la 7 decembrie 2009.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat inculpatul - recurent la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea și de partea vătămată N.I. împotriva Deciziei penale nr. 69/A din 29 septembrie 2009 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează decizia penală sus-menționată și menține, ca fiind legală și temeinică, Sentința penală nr. 162 din 24 iunie 2009 a Tribunalului Satu Mare.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.P. împotriva aceleiași decizii penale.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 19 noiembrie 2008 la 7 decembrie 2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Onorariul interpretului de limbă maghiară pentru inculpatul G.P. se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 decembrie 2009.