ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4429/2010

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de revizuire înregistrată la data de 31 martie 2010 pe rolul Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, C.I. a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., solicitând instanței desființarea deciziei nr. 284 din 19 februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, și menținerea sentinței civile nr. 861 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

În motivarea cererii, revizuenta susține că sentința civilă nr. 861 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 2097 din 20 noiembrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, este potrivnică sentinței civile nr. 825 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1707 din 22 octombrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

În esență, revizuenta susține că hotărârile menționate sunt potrivnice, întrucât: - prin sentința civilă nr. 861 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 2097 din 20 noiembrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă cererea reclamantei C.I. privind obligarea pârâților Ministerul Finanțelor Publice și D.G.F.P.

Suceava la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, drepturi prevăzute de art. 31 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, calculate și plătite pentru perioada 01 ianuarie 2004-14 aprilie 2008, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă; - prin sentința civilă nr. 825 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1707 din 22 octombrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a fost admisă cererea reclamantei S.M.

privind obligarea pârâților Ministerul Finanțelor Publice și D.G.F.P. Suceava la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pentru perioada 01 ianuarie 2004-01 iulie 2006. Prin decizia nr. 860 din 14 mai 2010, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a declinat în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de C.I. cu privire la decizia nr. 284 din 19 februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reținând incidența dispozițiilor art. 323 alin. (2) teza I C. proc.

civ. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 296/39/2010. Analizând, conform art. 326 alin. (1) C. proc. civ., condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire, în raport cu dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și susținerile revizuentei, Înalta Curte constată că cererea este inadmisibilă pentru considerentele arătate în continuare: Curtea constată că revizuenta a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cu privire la decizia nr. 284 din 19 februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, solicitând desființarea acesteia și menținerea sentinței civile nr. 861 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin care a fost admisă cererea sa de obligare a pârâților la plata suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare.

Prin decizia nr. 284 din 19 februarie 2010, a cărei desființare se solicită pe calea revizuirii, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de C.I. cu privire la decizia nr. 2097 din 20 noiembrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin care au fost admise recursurile declarate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice și D.G.F.P. Suceava împotriva sentinței civile nr. 861 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, cu consecința modificării sentinței în sensul respingerii acțiunii formulate de C.I.

având ca obiect obligarea pârâților la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, pentru perioada 01 ianuarie 2004-14 aprilie 2008, sume actualizate cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă. Conform art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocat drept temei de către revizuentă, „r evizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere (…) dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una sau aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Aceste dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe de recurs”. În cauză, Înalta Curte constată că revizuenta a formulat cererea de revizuire împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate în soluționarea unei contestații în anulare, invocând faptul că hotărârea atacată cu contestație în anulare este potrivnică unei alte hotărâri judecătorești. Or, pe calea revizuirii reglementată de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se poate solicita, în condițiile reglementate de textul respectiv, desființarea unei hotărâri judecătorești pentru faptul că este contrară unei alte hotărâri judecătorești, iar nicidecum desființarea hotărârii date în contestația în anulare pentru motivul că hotărârea atacată cu contestație în anulare ar fi potrivnică unei alte hotărâri judecătorești.

Astfel fiind, Curtea constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. în ceea ce privește cererea de revizuire a deciziei nr. 284 din 19 februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Independent de inadmisibilitate pentru motivele arătate a cererii de revizuire formulate de C.I., Înalta Curte mai constată următoarele: În realitate, în motivarea cererii de revizuire, revizuenta C.I. invocă faptul că sunt potrivnice următoarele hotărâri pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal: - decizia nr. 2097 din 20 noiembrie 2009, prin care a fost modificată sentința civilă nr. 861 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, în sensul respingerii cererii reclamantei C.I.

de obligare a pârâților la plata suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare; - decizia nr. 1707 din 22 octombrie 2009, prin care a fost menținută sentința civilă nr. 825 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, în sensul admiterii cererii reclamantei S.M. privind obligarea acelorași pârâți la plata suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare. Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire formulată în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este necesar ca, în privința hotărârilor potențial potrivnice, să fie întrunite condițiile existenței autorității de lucru judecat, adică să existe identitate de părți, de cauză și de obiect.

În cauză, însă, se observă că în privința hotărârilor potrivnice în opinia revizuentei, nu este îndeplinită condiția referitoare la identitatea de părți, deoarece litigiul soluționat irevocabil prin decizia nr. 2097 din 20 noiembrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, privește pe reclamanta C.I., în timp ce litigiul soluționat irevocabil prin decizia nr. 1707 din 22 octombrie 2009 a aceleiași instanțe o privește pe reclamanta S.M. Pe cale de consecință, chiar dacă cele două hotărâri judecătorești invocate de revizuentă ar fi contradictorii, această împrejurare nu echivalează cu ipoteza hotărârilor potrivnice în sensul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., iar remediul judiciar în privința hotărârilor contradictorii îl reprezintă mecanismele procedurale de unificare a jurisprudenței, iar nicidecum cererea de revizuire formulată în temeiul dispozițiilor menționate. Pentru considerentele arătate, în raport cu dispozițiile art. 322 pct. 7 cu referire la art. 326 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de C.I. cu privire la decizia nr. 284 din 19 februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de C.I. cu privire la decizia nr. 284 din 19 februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 octombrie 2010.