ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4429/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4429/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cererii de revizuire
de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de revizuire înregistrată la data
de 31 martie 2010 pe rolul Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, C.I. a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 322
pct. 7 C. proc. civ., solicitând instanței desființarea deciziei nr. 284 din 19
februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ
și fiscal, și menținerea sentinței civile nr. 861 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului
Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
În motivarea cererii,
revizuenta susține că sentința civilă nr. 861 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului
Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă
prin decizia nr. 2097 din 20 noiembrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială,
contencios administrativ și fiscal, este potrivnică sentinței civile nr. 825 din
30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ
și fiscal, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1707 din 22 octombrie 2009 a Curții
de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
În esență, revizuenta
susține că hotărârile menționate sunt potrivnice, întrucât:
- prin sentința civilă
nr. 861 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 2097 din 20 noiembrie
2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
a fost respinsă cererea reclamantei C.I. privind obligarea pârâților Ministerul
Finanțelor Publice și D.G.F.P. Suceava la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul
postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei
de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, drepturi prevăzute de
art. 31 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 188/1999, calculate și plătite pentru
perioada 01 ianuarie 2004-14 aprilie 2008, sume actualizate cu indicele de inflație
de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă;
- prin sentința civilă
nr. 825 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 1707 din 22 octombrie
2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
a fost admisă cererea reclamantei S.M. privind obligarea pârâților Ministerul Finanțelor
Publice și D.G.F.P. Suceava la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului
în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare
în procent de 25% din salariul de bază, pentru perioada 01 ianuarie 2004-01
iulie 2006.
Prin decizia nr. 860 din
14 mai 2010, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ
și fiscal, a declinat în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție competența
de soluționare a cererii de revizuire formulată de C.I. cu privire la
decizia nr. 284 din 19
februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ
și fiscal, reținând incidența dispozițiilor art. 323 alin. (2) teza I C. proc.
civ.
Cauza a fost înregistrată
pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție sub nr. 296/39/2010.
Analizând, conform
art. 326 alin. (1) C. proc. civ., condițiile de admisibilitate a cererii de revizuire,
în raport cu dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. și susținerile revizuentei,
Înalta Curte constată că cererea este inadmisibilă pentru considerentele arătate
în continuare:
Curtea constată că revizuenta
a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., cu privire
la
decizia
nr. 284 din 19 februarie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, solicitând desființarea acesteia și menținerea sentinței
civile nr. 861 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, prin care a fost admisă cererea sa de obligare a pârâților
la plata suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
Prin decizia nr. 284 din
19 februarie 2010, a cărei desființare se solicită pe calea revizuirii, Curtea de
Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins,
ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de C.I. cu privire la decizia
nr. 2097 din 20 noiembrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, prin care au fost admise recursurile declarate de pârâții
Ministerul Finanțelor Publice și D.G.F.P. Suceava împotriva sentinței civile
nr. 861 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, cu consecința modificării sentinței în sensul respingerii
acțiunii formulate de C.I. având ca obiect obligarea pârâților la plata sumelor
de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază
și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul
de bază, pentru perioada 01 ianuarie 2004-14 aprilie 2008, sume actualizate cu indicele
de inflație de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă.
Conform art. 322 pct.
7 C. proc. civ., invocat drept temei de către revizuentă, „r
evizuirea unei hotărâri
rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri
dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere (…) dacă există
hotărâri definitive potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade deosebite,
în una sau aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate. Aceste
dispoziții se aplică și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanțe
de recurs”.
În cauză, Înalta Curte
constată că revizuenta a formulat cererea de revizuire împotriva unei hotărâri judecătorești
pronunțate în soluționarea unei contestații în anulare, invocând faptul că hotărârea
atacată cu contestație în anulare este potrivnică unei alte hotărâri judecătorești.
Or, pe calea revizuirii reglementată de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se poate
solicita, în condițiile reglementate de textul respectiv, desființarea unei hotărâri
judecătorești pentru faptul că este contrară unei alte hotărâri judecătorești, iar
nicidecum desființarea hotărârii date în contestația în anulare pentru motivul că
hotărârea atacată cu contestație în anulare ar fi potrivnică unei alte hotărâri
judecătorești.
Astfel fiind, Curtea constată
că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. în
ceea ce privește cererea de revizuire a
deciziei nr. 284 din 19 februarie 2010 a Curții
de Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Independent de inadmisibilitate
pentru motivele arătate a cererii de revizuire formulate de C.I., Înalta Curte mai
constată următoarele:
În realitate, în motivarea
cererii de revizuire, revizuenta C.I. invocă faptul că sunt potrivnice următoarele
hotărâri pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ
și fiscal:
- decizia nr. 2097 din
20 noiembrie 2009, prin care a fost modificată sentința civilă nr. 861 din 30 aprilie
2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
în sensul respingerii cererii reclamantei C.I. de obligare a pârâților la plata
suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare;
- decizia nr. 1707 din
22 octombrie 2009, prin care a fost menținută sentința civilă nr. 825 din 30 aprilie
2009 a Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
în sensul admiterii cererii reclamantei S.M. privind obligarea acelorași pârâți
la plata suplimentului postului și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
Pentru a fi admisibilă
cererea de revizuire formulată în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., este necesar
ca, în privința hotărârilor potențial potrivnice, să fie întrunite condițiile existenței
autorității de lucru judecat, adică să existe identitate de părți, de cauză și de
obiect.
În cauză, însă, se observă
că în privința hotărârilor potrivnice în opinia revizuentei, nu este îndeplinită
condiția referitoare la identitatea de părți, deoarece litigiul soluționat irevocabil
prin decizia nr. 2097 din 20 noiembrie 2009 a Curții de Apel Suceava, secția comercială,
contencios administrativ și fiscal, privește pe reclamanta C.I., în timp ce litigiul
soluționat irevocabil prin decizia nr. 1707 din 22 octombrie 2009 a aceleiași instanțe
o privește pe reclamanta S.M.
Pe cale de consecință,
chiar dacă cele două hotărâri judecătorești invocate de revizuentă ar fi contradictorii,
această împrejurare nu echivalează cu ipoteza hotărârilor potrivnice în sensul dispozițiilor
art. 322 pct. 7 C. proc. civ., iar remediul judiciar în privința hotărârilor contradictorii
îl reprezintă mecanismele procedurale de unificare a jurisprudenței, iar nicidecum
cererea de revizuire formulată în temeiul dispozițiilor menționate.
Pentru considerentele
arătate, în raport cu dispozițiile art. 322 pct. 7 cu referire la art. 326
alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă,
cererea de revizuire formulată
de C.I. cu privire la decizia nr. 284 din 19 februarie 2010 a Curții de Apel Suceava,
secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
cererea de revizuire formulată
de C.I. cu privire la decizia nr. 284 din 19 februarie 2010 a Curții de Apel Suceava,
secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 19 octombrie 2010.