ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1182/2012

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

I.

Circumstanțele cauzei.

I.1.Cererea de chemare în judecată

și procedura în fața primei instanțe.

Prin cererea înregistrată în dosarul nr. 15822/280/2009, pe

rolul Judecătoriei Pitești, reclamanta P.Ș. a chemat în judecată pe pârâta

Comisia de Fond Funciar a Consiliului Județean Argeș, solicitând ca prin

sentința ce se va pronunța să se dispună repunerea sa în drepturile legale,

conform certificatului de moștenire nr. 41 din 25 iunie  2007, cu privire la

suprafețele de teren amplasate în Pitești.

În motivarea cererii, reclamanta a

arătat că, mama sa S.T.M., a plătit, conform certificatului nr. 7754 din 29

august  1989, taxele și impozitele referitoare la acest teren, până în acest

an, în care terenul a fost preluat de Consiliul Popular și atribuit

Universității Pitești.

Acest teren nu este afectat de

construcții și nici nu influențează procesul de învățământ al Universității și prin

urmare, se poate dispune restituirea în favoarea sa, în caz contrar se pot acorda

despăgubiri fie din partea Consiliului Popular, fie din partea Universității

Pitești.

Pentru a fi reprezentată în

instanță, reclamanta a împuternicit pe numitul D.G., conform înscrisului de la

fila 2 dosar.

Prin întâmpinarea formulată la data

de 25 iunie 2010, pârâta Universitatea Pitești a depus întâmpinare prin care a

solicitat respingerea acțiunii reclamantei, cu motivarea că imobilul revendicat

se află în domeniul public al statului, iar regimul său juridic este

reglementat de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică, astfel că această

instituție are doar un drept de administrare asupra imobilului, împrejurare în

raport de care a solicitat introducerea în cauză a Ministerului Finanțelor, în

calitate de reprezentant al statului.

De asemenea, a susținut că, din

cuprinsul cererii reclamantei rezultă că aceasta solicită anularea titlului de

proprietate, respectiv a H.G. nr. 710 din 5 septembrie 1995, ceea ce atrage

competența de soluționare a instanței de contencios administrativ, conform

Legii nr. 554/2004.

În fine, s-a subliniat că cererea de

retrocedare a imobilului teren este tardiv formulată, întrucât Legea nr. 18/1991

și Legea nr. 247/2005 prevăd anumite termene de introducere a acesteia.

Judecătoria Pitești, prin sentința

civilă nr. 62 din 7 ianuarie 2011, a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, în temeiul art. 3 alin. (1) C. proc.

civ., întrucât, față de petitul menționat de procurator, competența de

soluționare revine acestei instanțe.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții

de Apel Pitești, sub nr. 580/280/2011, unde, prin întâmpinarea depusă la 31

martie 2011, pârâta Universitatea Pitești a depus întâmpinare prin care a

invocat excepția tardivității formulării acțiunii, pe considerentul că legea

aplicabilă la data emiterii actului administrativ a cărui anulare se solicită

este Legea nr. 29/1990, care, la art. 5 ultimul paragraf, face mențiunea că

introducerea cererii de anulare a actului nu se poate face mai târziu de un an

de la comunicarea acestuia.

Or, în cauză, H.G. nr. 710 a fost

publicată în M. Of. în anul 1995, iar cererea în anulare este formulată în anul

2010, deci, cu mult peste termenul imperativ prevăzut de reglementarea legală

în vigoare la acea dată.

Prin încheierea din 15 aprilie 2011,

Curtea a pus în vedere reclamantei, prin procurator D.G., conform procurii de

la fila 13, să-și precizeze acțiunea prin indicarea obiectului acesteia și a

temeiului legal, precum și să facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile cu

privire la actul administrativ a cărui anulare o solicită.

La data de 27 aprilie 2011,

reclamanta a depus precizare la acțiune prin care a arătat că înțelege să

solicite anularea H.G. nr. 710 din 5 septembrie 2005 pe motiv că SC S.SA nu a

obținut legal calitatea de proprietar asupra terenului deținut la adresa menționată

în cererea introductivă, drept pentru care se impune reconstituirea dreptului

său de proprietate pe vechiul amplasament conform Legii nr. 247/2005.

Ulterior, la termenul din 13 mai

2011, instanța a pus în discuția procuratorului reclamantei, D.G., depunerea

dovezii solicitate la termenele anterioare, dar acesta a precizat că reclamanta

nu s-a adresat în prealabil cu plângere împotriva actului administrativ a cărui

anulare o solicită, întrucât, inițial, aceasta a dorit reconstituirea

proprietății sale în temeiul Legii nr. 247/2005, însă pe parcursul dezbaterilor

a rezultat necesitatea introducerii acțiunii în anularea titlului de

proprietate al Universității Pitești și nici nu a cunoscut despre caracterul

imperativ al unei asemenea proceduri.

I.2.Hotărârea primei instanțe.

Prin sentința nr. 280/F/Cont din 13

mai 2011 Curtea de Apel Pitești, secția comercială de contencios administrativ

și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta P.Ș., în contradictoriu cu

Comisia de Fond Funciar Argeș, Comisia locala de fond funciar Pitești și Universitatea

Pitești, pentru lipsa procedurii prealabile.

A reținut prima instanță că potrivit

dispozițiilor cuprinse în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înainte de a

se adresa instanței competente în vederea anulării actului administrativ prin

care reclamantul se consideră vătămat în dreptul sau interesul său legitim,

acesta trebuie, în prealabil, să solicite autorității emitente în termen de 30

de zile de la data la care a luat cunoștință despre emiterea acestuia,

revocarea în parte sau în totalitate a actului respectiv.

Or, în cauza de față, reclamanta a

investit direct instanța de contencios administrativ, chiar dacă printr-o

hotărâre de declinare, solicitând anularea actului pretins a fi vătămător, fără

a se adresa, în prealabil, autorității emitente pentru revocarea actului.

I.3.Recursul declarat în cauză.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs reclamanta P.Ș., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În motivele de recurs recurenta

reclamantă reiterează împrejurările de fapt ale litigiului dedus judecății,

susținând că nu au formulat cerere de anulare a H.G. nr. 710/1995 și că terenul

deținut nu este inclus în suprafața de teren de 35.000 mp iar în situația în

care nu se vor depune copii ale documentelor de expropriere și ale proceselor

verbale de punere în posesie, va sesiza organele penale.

II.Considerentele Înaltei Curți de

Casație și Justiție.

Examinând cauza prin prisma

criticilor formulate de recurenta reclamantă și a dispozițiilor art. 394

1

C.

proc. civ., față de materialul probator și dispozițiile legale incidente,

Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi

expuse în continuare.

II.1 Argumente de fapt și de drept

relevante.

Prin cererea înregistrată în dosarul

nr. 15822/280/2009, pe rolul Judecătoriei Pitești, reclamanta P.Ș. a chemat în

judecată pe pârâta Comisia de Fond Funciar a Consiliului Județean Argeș,

solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună repunerea sa în

drepturile legale, conform certificatului de moștenire nr. 41 din 25 iunie 2007,

cu privire la suprafețele de teren amplasate în Pitești.

În urma declinării competenței de

soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția de contencios

administrativ și fiscal (dosar nr. 580/280/2011), la termenul de judecată din

data de data de 27 aprilie 2011, reclamanta a depus precizare la acțiune prin

care a arătat că înțelege să solicite anularea H.G. nr. 710 din 5 septembrie 2005,

pe motiv că SC S.SA nu a obținut legal calitatea de proprietar asupra terenului

deținut la adresa menționată în cererea introductivă, drept pentru care se

impune reconstituirea dreptului său de proprietate pe vechiul amplasament

conform Legii nr. 247/2005 (fila 15 dosar fond).

În raport cu această împrejurare,

Înalta Curte reține că, în mod corect, prima instanță a făcut aplicarea

dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, solicitând reclamantei să facă

dovada efectuării procedurii prealabile.

Sub acest aspect, Curtea a constatat

că, în cauză, se solicită anularea unui act administrativ emis sub

reglementarea Legii nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ, iar

acțiunea cu acest obiect a fost introdusă după ce actul normativ susmenționat a

fost abrogat prin Legea nr. 554/2004, republicată.

Potrivit noii reglementări,

respectiv a dispoziției cuprinsă în art. 7 alin. (1), înainte de a se adresa

instanței competente în vederea anulării actului administrativ prin care

reclamantul se consideră vătămat în dreptul sau interesul său legitim, acesta

trebuie, în prealabil, să solicite autorității emitente în termen de 30 de zile

de la data la care a luat cunoștință despre emiterea acestuia, revocarea în

parte sau în totalitate a actului respectiv.

Astfel că, îndeplinirea procedurii

prealabile, în cadrul și termenele expres statornicite de legiuitor, constituie

o condiție de admisibilitate a acțiunii în contencios administrativ, chiar dacă

partea nu a cunoscut prevederile legale în materie, aceasta neputând constitui

un argument în apărarea sa.

Așa fiind și constatând că

reclamanta, prin precizarea de acțiune depusă pentru termenul de judecată din

data de 27 aprilie 2011, a solicitat anularea H.G. nr. 710 din 5 septembrie 2005,

Înalta Curte constată că, în mod corect prima instanță a analizat cererea prin

prisma prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004.

II.2 Temeiul

legal al soluției instanței de recurs.

Având în vedere toate aceste

considerente, reținând că hotărârea pronunțată de instanța de fond este temeinică

și legală, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., coroborat

cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Înalta Curte va

respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de P.Ș.

împotriva sentinței nr. 280/F-Cont din 13 mai 2011 a Curții de Apel Pitești, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 6 martie 2012.